Criticile lui Basescu si Tariceanu la adresa magistratilor nu au afectat independenta justitiei

Opiniile presedintelui Traian Basescu si premierului Calin Popescu Tariceanu la adresa justitiei nu afecteaza independenta magistratilor. Acesta este verdictul Curtii Constitutionale, care a analizat mai bine de doua luni o plangere a magistratilor prin care acestia acuzau amestecul presedintelui si premierului in problemele justitiei.

Peste 1.800 de magistrati au inaintat la inceputul primaverii Consiliului Superior al Magistraturii un memoriu cu exemple de declaratii defaimatoare la adresa muncii lor. Declaratiile dure ale demnitarilor reprezinta un amestec al institutiilor statului in justitie, sustineau magistratii. Ei faceau referire in memoriu la declaratiile premierului Tariceanu, care calificase drept -ticalosit- sistemul judiciar, dar si la afirmatiile presedintelui Traian Basescu, care a declarat in mai multe randuri ca exista un nivel ridicat de coruptie printre judecatori. Magistratii se plangeau ca seful statului i-a amenintat cu excluderea din magistratura in cazul in care nu vor arata eficienta scontata. Traian Basescu a facut la acel moment referiri la cazuri concrete, precum cel al membrilor clanului Clamparu, care au fost eliberati de judecatorii romani dupa ce acestia au fost invinuiti pe baza cercetarilor efectuate de anchetatori din Spania, Italia si Franta.

In plangerea magistratilor era vizat si ministrul justitiei, Monica Macovei, care acuzase de coruptie 70 la suta din magistrati. Memoriul facea referire si la ministrul sanatatii, care a calificat judecatorii dupa solutii care-i convin sau nu. Presedintele CSM, Iulian Galca, a trimis memoriul la Curtea Constitutionala pentru a se pronunta cu privire la conflictul juridic de natura constitutionala la care faceau referire magistratii.

Afirmatiile presedintelui – -judecati de valoare- si nu imixtiuni

Judecatorii Curtii au decis ieri, cu majoritate de voturi, ca declaratiile sefului statului si ale premierului reprezinta -judecati de valoare- si nu duc la un conflict juridic sau un amestec in treburile justitiei. Un astfel de conflict ar fi doar in cazul in care opiniile demnitarilor sunt urmate de actiuni concrete care sa impiedice indeplinirea atributiilor constitutionale ale magistratilor. De altfel, notiunea de conflict juridic de natura constitutionala a fost definita inca din 2005 tot de Curtea Constitutionala, care arata ca un asemenea conflict presupune acte sau actiuni concrete prin care -o autoritate sau mai multe isi aroga puteri, atributii sau competente care, potrivit Constitutiei, apartin altor autoritati publice ori omisiunea unor autoritati publice constand in declinarea competentei sau refuzul de a indeplini anumite acte care intra in obligatiile lor-.

In cazul in care Curtea Constitutionala ar fi dat castig de cauza magistratilor, acuzandu-l pe Traian Basescu de amestec in justitie, se puteau declansa procedurile de suspendare a sefului statului.

Lipsa unanimitatii voturilor Curtii constituie un semnal

-In nici un caz, confruntarile paguboase, de imagine, gen: <Cine-i mai tare si mai performant pentru a fi in gratiile populare>, nu pot constitui climatul care sa asigure realizarea faptica a reformelor, inclusiv la nivelul sistemului judiciar-, a declarat ieri presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR), judecatorul Viorica Costiniu, dupa aflarea deciziei Curtii Constitutionale. Viorica Costiniu este de parere ca -lipsa unanimitatii voturilor fata de solutia pronuntata constituie ea insesi un semnal care trebuie luat in consideratie de catre politicieni, indiferent de rangul ierarhic al pozitiei de pe care s-au pronuntat asupra chestiunilor deduse judecatii Curtii Constitutionale-. Presedintele AMR a subliniat ca -numai initierea acestui demers al magistratilor a constituit un moment de reflexie la nivel politic, iar cei vizati si-au reconsiderat, aproape instantaneu, prerogativele constitutionale si mesajul public cu privire la justitie-.