Criza politică internă – mană cerească pentru iredentismul camuflat al maghiarilor

Criză politică profundă în care se adâncește România este speculată la maximum de către UDMR care a furat deja startul și a intrat în campanie pentru alegerile parlamentare de la sfârșitul toamnei. Liderii UDMR încearcă se speculeze această situație și să își ia partea leului din toată această afacere. Mai ales că cei de la PCM și PPMT, concurența politică, încep să aibă tot mai mult succes în maghiare promovând un discurs politic mai radical vecin cu iredentismul. În această situația, nici UDMR-ul nu se putea lăsa mai prejos și trâmbițează mai mult ca niciodată ideea autonomiei în pentru județele locuite predominat de etnicii maghiari. O marotă fluturată cu ocazia fiecărei campanii electorale ca soluție izbăvitoare pentru probleme sociale din aceste zone. Această direcție de resuscitare a iredentismului maghiar se regăsește pe două planuri: unul extern prin înmulțirea declarațiilor oamenilor politici din la Budapesta privind autonomia și mai nou revizuirea granițelor româno-ungare și unul intern promovat din nou de UDMR care are nevoie de voturi din sânul maghiarimii din România. Aceleași dorințe camuflate revanșarde camuflate într-o haină europeană în care li se vorbește etnicilor maghiari despre autonomia așa-zisului Ținut Secuiesc, loc unde apoi ca curge laptele și mierea. În acest sens, președintele UDMR Kelemen Hunor a declarat sâmbăta trecută, cu prilejul unei vizite efectuate în județul Covasna, că autonomia dorită de comunitatea maghiară nu înseamnă ''secesiune'' și nu este îndreptată împotriva unității statului român adăugând că potrivit Constituției acest deziderat nu poate fi realizat, ''însă legea fundamentală poate fi modificată''.  ''Constituția poate fi amendată, va fi amendată. Autonomia nu este împotriva statului român și nu este împotriva statului unitar (…) Autonomia nu înseamnă secesiune, autonomia este o doleanță a comunității maghiare care la un moment dat se va realiza'', a spus Kelemen Hunor. Referindu-se la vizita președintelui suspendat Traian Băsescu în județul Covasna, președintele UDMR a precizat că nu s-a întâlnit cu acesta și a arătat că ar fi bine ca și alți politicieni să vină în zonă pentru a-i cunoaște pe maghiari și pentru a înțelege că aceștia nu sunt ''dușmanii României''. O altă temă falsă promovată de UDMR în rândul maghiarii.

Revizuirea granițelor, un gând ce creează insomnii la Budapesta

Pe de altă parte retorica revanșardă a politicienilor de la Budapesta s-a înmulțit odată cu venirea la putere în urmă cu circa trei ani a partidului de dreapta Fidesz, condus de Viktor Orban. Acest guvern este susținut și de către extrema dreapta Jobbik care are 22 de locuri în Parlamentul ungar, dar și mai mulți europarlamentari. Ultimul episod în această serie graduală care a dus la perimarea relațiilor bilaterale dintre România și Ungaria îl are ca protagonist pe parlamentarul ungar Koszegi Zoltan care a declarat recent că Ungaria ar putea să își revizuiască granița cu România peste opt ani. „Dacă partidul Fidesz devine mai puternic și Ungaria evoluează economic și din alte puncte de vedere, în opt ani ar putea fi cerută oficial revizuirea granițelor, a declarat parlamentarul maghiar Fidesz, Zoltan Koszegi, celor prezenți la Tabăra Tineretului Maghiar de la Borzont, județul Harghita. Secretarul de stat în Ministerul de Externe al Ungariei Nemeth Zsolt a declarat, sâmbătă, că grupul Fidesz din Parlamentul de la Budapesta s-a delimitat clar de afirmațiile parlamentarului Koszegi Zoltan potrivit cărora Ungaria ar putea să își revizuiască granița cu România peste opt ani. Același Zsolt Nemeth a criticat în urmă cu câteva luni noile legi ale României, în contextul în care actualul guvern s-a opus hotărârii privind înființarea unei facultăți în limba maghiară la Universitatea de Farmacie și Medicină de la Târgu Mureș, o decizie luată în urma forțării mâinii guvernului Ungureanu de către aliații de atunci, respectiv UDMR.

Mădălin Necșuțu