„Demisia” lui Boc s-a transformat în discuții despre reorganizarea administrativă a României

Zvonurile privind o eventuală demisie a premierului după discuțiile de ieri cu liderii PDL nu s-au materializat decât sub forma unor „petarde“ aruncate din curtea opoziției stângiste numite USL. În realitate, discuțiile de ieri au avut ca temă centrală desființarea actualelor consilii județene și prefecturi. Această veste nu a fost foarte bine primită de o parte a PDL, fapt ce a stârnit nemulțumire în partid. Premierul Emil Boc a declarat, ieri, că reorganizarea administrativ-teritorială este necesară pentru ca România să nu își submineze șansele de a atrage bani europeni, arătând că atribuțiile care țin de servicii deconcentrate sau consilii județene trebuie să fie preluate de primării. „Dacă nu facem această reformă a administrației publice în sensul reorganizării teritoriale a țării, România își subminează serios șansele ca, din 2013, să aducă bani europeni, pentru că, în Europa, banii se dau pe componenta administrativă, pe structuri apropiate de cele regionale, adică, astăzi, ceea ce avem nu funcționează pe interes național“, a explicat Emil Boc, după întâlnirea pe care a avut-o cu deputații PDL.
În cazul în care acest scenariu se va materializa, iar legea va fi adoptată în varianta susținută de Traian Băsescu și de PDL, România va avea opt regiuni, care se vor numi tot „județe“. Totodată, vor fi desființate actualele consilii județene și prefecturi, întrucât va exista doar o structură administrativă pe județ, au relatat sursele citate. Întâlnirea de ieri după-amiază a lui Emil Boc cu parlamentarii partidului a vizat tocmai liniștirea spiritelor în partid, premierul fiind așteptat să vină cu un mesaj „pentru a strânge rândurile“.

Păreri împărțite

După dezbaterile privind reorganizarea țării, această veste a fost primită diferit în rândul consiliilor județene. Președintele Consiliului Județean (CJ) Cluj, Alin Tișe, a declarat, ieri, că este de acord cu reorganizarea administrativ-teritorială care presupune împărțirea României în opt regiuni, dar a adăugat că este nevoie de criterii obiective care să stea la baza constituirii acestora. „Că vor fi opt regiuni, că vor rămâne 14 județe, cum era în proiectul Președinției, important e să se facă această reorganizare administrativ-teritorială. Cu cât se face mai repede, cu atât România va avea de câștigat. Sunt de acord și cu cele opt regiuni, dar trebuie să fie stabilite criterii obiective care să stea la baza constituirii acestora, în funcție de populație, de infrastructura care leagă județele“, a spus Tișe. Nu de aceeași părere este și șeful CJ Iași, Constantin Simirad. „E o prostie dacă se face asta. Vor apărea județe-gigant și vor exista discrepanțe uriașe din punct de vedere financiar, între județele bogate din Ardeal și Banat și cele din Moldova. Astfel, vor crește pretențiile de autonomie – și aici nu mă refer la autonomia etnică. Cei care aduc bani la buget vor dori ca banii să rămână la ei, fără să dea și județelor mai sărace“, a spus Simirad. Președintele Consiliului Județean (CJ) Covasna, Tamas Sandor, afirmă că, luând în considerare standardele europene, nu se poate face o reorganizare administrativă pe opt județe sau regiuni, apreciind că ar fi optimă existența a 16 unități administrative. Președintele Traian Băsescu a declarat, în 26 mai, la RRA, că pentru reorganizarea administrativă a României nu este necesară modificarea Constituției și că schimbarea aceasta trebuie făcută pe modelul actualelor regiuni de devoltare.