Saptamana trecuta a avut loc un eveniment mai putin politic la prima vedere – demisia lui Eugen Uricaru din functia de presedinte al Uniunii Scriitorilor si, implicit, renuntarea la a mai candida pentru un nou mandat, in urma deconspirarii sale de catre CNSAS ca -titular al sursei Udrea- – eveniment deloc neglijabil in cadrul actiunii declansate atat in tara, cat si in diaspora romaneasca privind initierea unui proces al comunismului vizand cele doua mari componente: nomenclatura PCR si fosta securitate, cu toate felurile de colaboratori. Dosarele aflate la CNSAS contin insa referiri si la alti scriitori, referiri care, chiar daca nu sunt foarte explicite, arunca totusi o mare umbra de indoiala asupra profilului moral al multora dintre cei care au avut neclare, dar indelungi relatii cu fosta securitate si mai ales prelungi si dese deplasari in strainatate, ca sa nu mai vorbim de legaturile, mai mult decat amicale, cu importanti demnitari din ierarhia PCR cu care aveau dialoguri ce pot foarte bine constitui turnatorii pe fata ale unor colegi. Asa sarace cum sunt in materie de dovezi clare ale colaborarii cu fosta securitate, dosarele care privesc asa-numitul domeniu al -artei si culturii- contin relatari cu lux de amanunte despre relatii, despre intalnirile suspect de intime ale unor scriitori, plasticieni, regizori si actori importanti cu stabi comunisti si ofiteri superiori de securitate, intalniri unde cica se -barfea- doar despre colegii absenti. Apoi, peste ceva timp, cei -barfiti- erau discret trecuti pe linie moarta, manuscrisele lor incepeau sa fie mutate dintr-un plan editorial intr-altul, ani de-a randul, sau nu primeau aprobarea pentru expunere ori finantare pentru proiecte cinematografice. Foarte constiinciosi, lucratorii fostei securitati acordau o importanta maxima si vietii personale, relatiilor intime ale scriitorilor, compunerile -observatorilor- consemnand adevarate romane, telenovele, care, daca vor fi facute publice, vor zdruncina multe -prietenii si familii- si credem ca doar bunul-simt al celor care au acces la dosare va pastra -secretul-. Dar si cei care se stiu -barfitori- de colegi la o cafea cu -surse- ori tovi importanti ar trebui sa-si resusciteze bunul-simt si sa nu se mai inghesuie la functii si sinecuri sau chiar sa dea lectii de moralitate colegilor. Oricum, dupa cum suntem informati, mass-media va mai oferi unele -lamuriri- pana la alegerile care vor avea loc in luna iune in breasla scriitorilor.
Unele voci -indignate- sustin ca valoarea aristica ar trebui sa conteze in primul rand atunci cand anumiti scriitori, artisti sunt -judecati- in functie de trecutul lor. Dar nimeni nu a negat in Franta valoarea lui Celine ori in America talentul lui Pound – doar ca, pentru -colaborationismul- lor, tarile respective nu i-au iertat.
Utilitatea actuala a uniunilor de creatie este un subiect destul de dezbatut si bine fac cei care nu se pierd in generalitati, ci ataca -particularul-, anume calitatea de membru al unei asemenea uniuni, calitate care ar trebui sa tina cont atat de talentul respectivului, cat si de profilul moral. Daca judecarea talentului mai poate fi lasata pe seama posteritatii, cu moralitatea nu poate fi raspunzator decat prezentul.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
