Hrebenciucizarea Romaniei

Nu demult, un ilustru analist politic afirma ca ii este teama de riscul -ucrainizarii Romaniei-. Survoland mocirla autohtona, vulturul plesuv promovat din functia de butonard automatist la cea de Maica Precista datatoare de dreptate a ajuns la concluzia dura, clara si definitiva ca ne paste un pericol letal: transformarea noastra din pensionari care danseaza, in cadru organizat, sarba pesedista, in ucraineni cu lampase si sufertase, adunati in Piata Evolutiei. Probabil ca sa nu fie tras de par de vreun alegator evoluat, analistul plesuv a mai adaugat, tot la o ora de maxima audienta, ca pentru prima oara in viata nu va vota. Ceea ce, -pe cale de consecinta- a si facut, sorbind probabil o cafeluta gustoasa undeva, prin strainataturi, in vreme ce sarmanii bastinasi se-mbulzeau in Gara de Nord ca sa-si -dea cu parerea- despre vai de mama ei realitatea cea de toate zilele.

Alegerile au venit, au trecut, iar noi nu ne-am ucrainizat, precum suna profetia cruntului nostru analist-pompierist. In schimb, ne-am hrebenciucizat, adica am dat in boala scenariilor subterane, urzite la ceas de mare taina. Dupa ce comunistii ne-au balcanizat, Iliescu ne-a brucanizat, iar Nastase si ai lui ne-a iacubovinizat, cam de doua saptamani incoace stam in fata focului si ne uitam la Realitatea TV, cautand sa despletim itele urzelilor eternilor si fascinantilor nostri hrebenciuci. Ba avem guvern PSD, ba ne pomenim cu Cozma prin batatura, ba se pupa Marko cu Nastase, ba se stropseste Big Dada Vadim si aterizeaza bunica Vacaroiu pe parlament. Ascuns pe sub dusumelele politicii romanesti, domnul H. face si desface, fugarit si fugarind o intreaga liota de strategi din toate partidele. Toti joaca la deruta, la cacealma, la pacaleala. Toti, de fapt, se joaca, in vreme ce noua numai de joaca nu ne arde.

Rontaind rabdarile prajite ale unei tranzitii ce-a adus BMV-ul in curtea unora si alizeul in buzunarele restului majoritar, poporul are, astfel, parte de o telenovela gratuita, tocmai buna sa tina tuturor de foame. Astfel, don Nastase vine calare pe-un cal furat si cam avariat. El scoate bazuca din pantaloni si racneste ca vrea sa formeze guvernul. Despletita, oachesa Madonna Geoana alearga prin curte si plange, profund si sincer deznadajduita ca nu i-a reusit friptura de iepure. In loc de iepure la gratar, a iesit urs pe protap, veste care a turnat deruta in randul nuntasilor pesedisti care se apucasera deja sa joace tontoroiul pe ulita si sa traga cu pistoalele in gaini. Mai incolo, El Viejo Ilici, fost comandor de moskovskaia aeroflota, purcede a canta din bucium, cu gandul s-adune poporul muncitor si sa-l capaciteze in sprijinul ideii de larga concentrare nationala. Adicatelea, un mariaj intre toata lumea cu toata lumea. Primul sosit la altar este John Wayne Voiculescu, un texan care umbla cu televizorul legat de picior, iar din cand in cand impusca ciorile de pe gardul cui nici nu te-astepti. In ingramadeala obtinuta ca urmare a piedicilor strategic puse de cativa mustaciosi, don Nastase ia cateva ghionturi de-l trec toate naduselile. Este momentul in care apare furios taurul Cozma, care iese din taverna cu pletele fluturand, amenintand ordinea si pacea mondiala. Intervine Big Comisar European, care-i urecheste zdravan pe Viejo Ilici si pe Don Nastase, cerandu-le doua chestii: prima, sa se pupe precum prietenii, iar a doua sa lege taurul, ce naiba. Cei doi evita episodul pupaturilor, fiind sfiosi din fire. Accepta insa, printr-un decret semnat la botul calului prezidential, sa convoace militia sateasca. Astfel, o brigada operativa il opreste pe taurul Cozma in timp ce acesta circula regulamentar pe un drum comunal. Va urma.

Iata din ce se compune telebombonela pe care suntem nevoiti sa o inghitim zilnic, de cand cu alegerile. Hrebenciucizarea Romaniei ne-a adus, plocon de Craciun, bucuria de a fi stresati nu numai de viata, ci si de scenariile ei -a la Hrebe-. Eu insa am inchis televizorul si am iesit la aer curat.