Iliescu a vazut cu ochii lui deznationalizarea romanilor din Secuime

In ziua in care limba maghiara primea legitimatie oficiala, prin intrarea in vigoare a Legii administratiei, presedintele Ion Iliescu a inceput un turneu prin Secuime pentru a radiografia sensibilitatile nationaliste locale. In judetele Harghita si Covasna, seful statului a fost asaltat de -minoritatea- romaneasca din zona, care a acuzat tendintele de maghiarizare ale majoritatii etnice si si-a aratat temerile ca Legea administratiei ar putea reprezenta un pretext de noi abuzuri udemeriste.

Reprezentantii asociatiilor culturale romanesti s-au plans ca sefii administratiei locale manifesta o atitudine aroganta in relatia cu minoritatea romana si ca limba oficiala este exclusa treptat din institutiile publice.

Presedintele Iliescu i-a linistit pe romani explicandu-le ca Legea administratiei -nu introduce a doua limba oficiala-, iar maghiarilor le-a reamintit ca Romania este un stat national unitar si ca tendintele de enclavizare reprezinta manifestari primitive, contrare spiritului european.

-Toate manifestarile de sectarism, de separatie, de segregare nu au nimic cu viata. Vrem sa ne deschidem catre lume, nu sa ne enclavizam. Un tanar si o tanara, cand se plac, se intreaba ce nationalitate au?! E o prostie!-, a spus Ion Iliescu. De altfel, tinerii si tinerele pomeniti de presedinte l-au intampinat cu entuziasm pe acesta prin toate localitatile pe unde a trecut, oferindu-i flori, palinca si Kurtoskalacs.

Ieri, in ziua in care controversata Lege a administratiei publice locale intra, in sfarsit, in vigoare, presedintele Ion Iliescu a descins in Secuime pentru a testa sensibilitatile nationaliste din zona. Prin prezenta sa in Covasna si Harghita, seful statului a dorit sa previna excesele interetnice pe care introducerea limbii maghiare in administratie le-ar putea starni. La Sfantu Gheorghe insa, minoritatea romana a protestat impotriva tendintelor de maghiarizare pe care le incearca oficialitatile UDMR si si-a aratat temerile ca actul normativ in discutie ar fi premisa pentru noi abuzuri udemeriste.

Mozaicul etnic al judetului Covasna are urmatoarea configuratie: 75,2% maghiari, 23,4% romani, 1,4% altii.

Comunitatea romana este, in consecinta, minoritara, iar ultimele evolutii demografice arata ca ea este intr-o accentuata scadere. Seful Consiliului judetean, primarul si consilierii locali si judeteni sunt unguri (romanii au doar trei consilieri). Neoficial si discret, maghiara a cucerit nu numai magazinele, restaurantele, teatrele si muzeele (la intrarea carora se lafaie inscriptii bilingve sau, de multe ori, exclusiv maghiare), ci si institutiile statului. De altfel, pentru unii functionari sau lideri locali, engleza este mai familiara decat romana. In preziua intrarii in vigoare a Legii administratiei locale, unele oficialitati UDMR au pus la incercare orgoliul romanilor, propunand ca sedintele Consiliului judetean sa aiba loc in maghiara, iar consilierilor romani sa li se traduca in casti. Prin urmare, romanii din zona reclama, frecvent, -pierderea identitatii nationale- si spun ca Bucurestiul, prea preocupat de politici macro, i-a uitat. De aceea, venirea preseintelui tarii a fost cel mai important prilej pentru -minoritarii- din Secuime sa-si spuna durerile.

-Minoritarii- romani se revolta

-Noi suntem aici mai putini si ingrijorarile ne apartin. Nu ne ingrijoreaza accesul la limba materna, ci excesul de limba materna-, a inceput fostul prefect Gheorghe Tatu, seful Departamentului -Astra- Covasna – Harghita. El s-a plans ca, -daca apelezi la Consiliul judetean, ti se raspunde exclusiv in limba maghiara- si a avertizat ca textul Legii administratiei poate reprezenta pretextul unor -tendinte exclusiviste-. Tatu i-a citit presedintelui Iliescu un articol extremist si antisemit din ziarul maghiar -Haromszay-: -Marele noroc de la Dumnezeu a fost ca aici (in Covasna, n.n.) au sosit extrem de multi maghiari (…). Duminica se plimba in centrul orasului si ei (romanii, n.n.). La coada la pasapoarte – numai romani si tigani-. Stafeta a fost preluata, cu mai multa virulenta, de Ioan Solomon, presedintele Ligii Cultural-Crestine -Andrei Saguna-, care a reclamat -ignorarea tacita si refuzul expres dus pana la tonuri arogante- care ar caracteriza relatia dintre majoritarii maghiari si minoritarii romani. Presedintele Centrului European Covasna-Harghita, Ioan Lacatusu, a punctat -durerile- romanilor din zona: excluderea limbii oficiale din spatiile publice, lasarea in paragina a Pietei -Mihai Viteazul-, pastrarea -vechii steme secuiesti- ca simbol heraldic al judetului, discriminarile etnice din invatamant, reactivarea unui monument horthyst in comuna Zagon. El s-a intrebat in final: -Unde-s romanii in tara asta a secuilor, domnilor?!-. Ca raspuns, demnitarii maghiari (Demeter Janos, presedinte al Consiliului Judetean, Albert Almos, primari, Puskas Balint, senator UDMR) au dat din umeri si au spus ca problemele judetului sunt economice.

-Pe ce lume traim, dom*le?-

-Suntem un stat national-unitar! Limba romana este limba oficiala in stat si se foloseste obligatoriu in administratia locala si in toate instantele!-. Presedintele Iliescu a facut o pledoarie pentru moderarea tonului in discutiile interetnice, sfatuindu-i pe majoritarii maghiari -sa manifeste grija fata de sensibilitatile specifice minoritatii-. -Trebuie sa ne debarasam de aceste manifestari primi-ti-ve (accentuat cu glas ridicat)-. Meditand asupra relatiei dintre romani si unguri, seful statului a constatat -aberatiile- produse de devierile nationaliste, intrebandu-se in final: -In ce lume traim, dom*le?-. -E aberant: oameni cu care am avut relatii foarte bune se intreaba acum daca e bine sa se arate cu Iliescu (de teama sa nu dauneze pozitiei lor in comunitatea maghiara, n.n.). Am avut o femeie care a lucrat la noi in casa. Ii spunea sotiei mele: <Noi, in secuime, in timpul ocupatiei horthyste nu ne simteam prea bine. Ungurii, honvezii, pe noi, secuii ne tratau cu o anumita aroganta>-, si-a amintit presedintele.