Imbucurator sau nu, dupa noua luni de guvernare social-democrata, in Romania incepe sa se instaleze o anumita stare de normalitate. Asteptarea vacantelor si apoi -refacerea- dupa concedii au acaparat destul de multa atentie. Este randul Uniunii Europene, al sindicatelor, al preturilor, al comentariilor si al talk-show-urilor pe teme social-politice sa revina in actualitate. In ultimele saptamani s-au petrecut o serie de evenimente care au implicat ceva mai activ liderii politici: cererea de gratiere inaintata de Miron Cozma, decizia Cehiei de a introduce vize pentru cetatenii romani, intrunirea in sesiune extraordinara a Camerelor, inainte de data oficiala a reintoarcerii din vacanta parlamentara, atitudinea raportorului european fata de Romania, cateva miscari sindicale previzibile si moderate ale celor de la CS Resita. Aceasta serie de evenimente prevede intr-o oarecare masura o toamna incarcata.
Cum sta Guvernul la capitolul imagine si incredere?
Fata de institutii precum Biserica, Armata, Primaria si Presedintia, Guvernul se situeaza pe o pozitie inferioara. Interesant este de observat ca nivelul de incredere a populatiei in Guvern este similar celui acordat presei; trendul este insa negativ: 51% din populatia cu drept de vot cuprinsa in esantionul INSOMAR nu manifesta incredere in activitatea Guvernului si a mass-media.
De unde rezulta aceasta tendinta?
Conform Barometrului Social-Politic realizat de INSOMAR, increderea populatiei in membrii Cabinetului Nastase se indreapta cu preponderenta catre doi actori: premierul Adrian Nastase si ministrul de externe Mircea Geoana. In conditiile in care vizibilitatea acestora se face simtita din ce in ce mai des, putem aprecia ca avem de-a face cu un tandem Nastase – Geoana, care are toate sansele de a atrage atentia opiniei publice.
Cel mai -vechi- cuplu politic, Iliescu – Nastase, a carui existenta a marcat structura actualului Guvern, ramane oarecum pe locul al doilea, iar acest fapt nu este deloc surprinzator. Cel putin in perspectiva alegerilor din 2004, Ion Iliescu nu mai reprezinta o miza politica, ci una electorala: pe de-o parte, pentru ca nu va mai avea dreptul sa candideze la functia de presedinte al Romaniei si, pe de alta parte, pentru ca s-a facut deja simtita diferenta de generatie politica intre cei doi actori politici: premier si presedinte. Acest din urma fapt poate fi argumentat prin declaratiile uneori contradictorii ale celor doi, declaratii care, dincolo de a evidentia ca personalitatea fiecaruia nu s-a autoexclus prin participarea la un efort politic comun, au demonstrat nevoia unui -suflu proaspat- in PSD.
In acest sens, tandemul nou Nastase – Geoana este oarecum de asteptat. Se mai adauga in favoarea acestei idei politica Guvernului de integrare in Uniunea Europeana si in NATO, care nu este lasata doar la latitudinea si experienta unui Minister de Externe sau al Integrarii. Premierul este nevoit si se simte dator sa intervina activ in sustinerea eforturilor diplomatiei romanesti, pentru ca o astfel de implicare si un asemenea parcurs sunt de dorit intr-o etapa de genul celei in care se afla Romania. Iar rezultatele se simt pana si la nivelul opiniei publice, care-i crediteaza pe premier si pe ministrul de externe cu cea mai mare incredere fata de restul membrilor Executivului.
Cine sunt cei care le dau girul increderii?
Persoanele cu varsta cuprinsa intre 45-54 de ani sunt mai inclinate sa aiba incredere in activitatea primului ministru, in timp ce tendinta celor intre 35 si 44 de ani este de a acorda incredere ministrului de externe. Fiecare dintre actorii politici amintiti isi adjudeca astfel categorii distincte de varsta, foarte apropiate ca generatie.
In ceea ce priveste nivelul de instructie al celor care se arata increzatori in competenta actelor politice intreprinse de premier sau de responsabilul treburilor externe, situatia nu urmeaza aceeasi distributie simetrica. Mai precis, Adrian Nastase este mai bine sustinut de cei cu studii liceale si postliceale, in timp ce Mircea Geoana are sustinatori mai putin instruiti.
Unde se situeaza in perceptia publica ceilalti ministri?
Sursele nemultumirii fata de activitatea acestora sunt numeroase, iar imaginea activitatii ministrilor si a ministerelor trebui corelata cu perceptia populatiei asupra modului in care trebui gestionate fondurile de la bugetul de stat.
In acord cu temerile legate de starea de sanatate (sau boala!) a romanilor, cheltuielile de la buget ar trebui sa fie in topul agendei financiare a Guvernului. Concret, 84% din cei intervievati considera ca Guvernul ar trebui sa aloce mai multi bani pentru Sanatate, iar 81,1% considera ca sunt necesari mai multi bani pentru protectia sociala a pensionarilor. In aceeasi ordine a prioritatilor privind efortul bugetar, 70,7% si, respectiv, 63,6% dintre subiecti apreciaza ca fondurile destinate Educatiei, respectiv protectiei sociale a somerilor sunt insuficiente.
Cotele scazute ale increderii pot fi justificate in doua moduri: pe de-o parte, este vorba despre sustinerea reticenta a unor ministri despre a caror activitate populatia – cel putin pana acum cateva luni – nu cunostea aproape nimic si, pe de alta parte, poate fi vorba despre un management neperformant al celor vizati in administrarea problemelor specifice ministerelor pe care le conduc.
Exemplul celor doi ministri, Daniela Bartos si Dan Ioan Popescu, este cat se poate de elocvent sub acest aspect. Nu numai ca opinia publica nu manifesta incredere crescuta in activitatea acestora, dar insasi imaginea de ansamblu a ministerelor pe care le conduc are de suferit. Or, este vorba despre doua domenii in care interesul public este maxim. Cum poate fi explicata totusi aceasta atitudine?
In ceea ce priveste Ministerul Sanatatii si al Familiei, lucrurile sunt clare: starea de sanatate a populatiei, nivelul resurselor de care dispune pentru situatii de boala (in special pentru categoria persoanelor de varsta inaintata), slaba dotare a institutiilor medicale, aprovizionarea deficitara cu medicamente a spitalelor si a policlinicilor, implicarea institutiilor de sanatate in scandaluri de coruptie (pana de curand monopolul SICOMED asupra unor produse farmaceutice de stricta necesitate si exclusivitatea firmelor lui Sorin Beraru in aprovizionarea spitalelor), toate au condus la deprecierea imaginii ministerului. Sentimentul care domina perceptia privind activitatea acestui sector de maxima responsabilitate publica este lipsa de fermitate a ministrului Daniela Bartos, ale carei actiuni, nefiind suficient de mult mediatizate, lasa impresia unei discrepante intre competenta si performanta.
In ceea ce priveste Ministerul Industriei si Resurselor, situatia se prezinta si mai grav. In conditiile in care responsabilitatea ministrului presupune nu doar prezentul, ci insumarea a 11 ani de declin economic, misiunea acestuia este foarte dificila. In plus, cele mai multe dintre masurile asteptate de populatie din partea Guvernului se centreaza pe relansarea industriei si a economiei nationale, incurajarea investitorilor romani si straini, restructurarea intreprinderilor nerentabile si accelerarea in general a procesului de reforma.
Aceste asteptari cumulate se regasesc la aproximativ 17% din subiectii cuprinsi in esantionul INSOMAR. Putem adauga aici faptul ca principala masura a Guvernului ar trebui sa fie, in opinia populatiei, crearea locurilor de munca. Intr-o tara in care industria cumula mai mult de jumatate din populatia activa, oferta de locuri de munca este asteptata sa vina tot din acest sector.
In concluzie, putem considera ca imaginea ministrului Dan Ioan Popescu si a ministerului pe care-l conduce sta sub semnul perceptiei unui manageriat inactiv, a carui eficienta, dupa mai mult de jumatate de an de guvernare PDSR – PSD nu poate fi dovedita.
Astfel de consideratii pot fi facute pentru majoritatea ministerelor si ministrilor Cabinetului Nastase, cu exceptiile despre care am vorbit mai sus. Optimismul populatiei dupa alegerile din anul 2000 incepe sa scada si se observa tendinta aparitiei unui curent de opinie comparabil celui care a condus la pierderea increderii in cei care au detinut functiile guvernarii trecute…
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
