„În regimul comunist stăteam ore-ntregi la coadă la ouă și nu ne păsa de nicio cifră”(I)

Ministrul Agriculturii, Mihai Dumitru

Nominalizarea lui Mihai Dumitru în funcția de ministru al Agriculturii a fost o surpriză pentru toată lumea, întrucât era vorba de un necunoscut din punct de vedere politic și public. L-a recomandat însă experiența.  Înainte de a fi numit ministru al Agriculturii, Mihai Dumitru a fost expert la Comisia Europeană, responsabil cu dezvoltarea rurală și Task Manager la Delegația Uniunii Europene în România. După ce a aflat regulile europene care guvernează politica agricolă comună, Mihai Dumitru a venit la București pentru a încerca să desțelenească agricultura românească, ancorată încă în secolul trecut. Dacă mai putem mânca ouă cu cifra trei pe ele sau dacă vom plăti amenzi pentru terenurile lăsate nelucrate aflați citind interviul pe care ministrul Mihai Dumitru l-a acordat ziarului „Curentul“.

– În primul rånd, voiam să vă întreb, cånd ați måncat ultima dată ouă, ce cifră aveau pe ele?

– Nici nu m-am uitat.

– Atunci, cât este de relevantă pentru români toată această discuție legată de cifrele de pe ouă.

– Depinde de fiecare consumator în parte. Spre exemplu, eu v-am spus, n-am acordat niciun fel de atenție acestui aspect. Este o etichetare obligatorie instituită printr-o reglementare europeană, printr-o directivă europeană care-i permite consumatorului să aleagă între diferitele forme de creștere a păsărilor. Cifra 3 este pentru ouă de la păsările crescute în sisteme intensive de baterii, celelalte sunt la sol sau în aer liber. Există consumatori care atașează o mare atenție acestui aspect, al aspectului de bunăstare a animalului, alții care nu acordă nicio atenție. Chiar glumeam, ieri sau alaltăieri, cu alți colegi, dacă ne-aducem aminte bine, cei care am trăit în regimul comunist, stăteam la coadă ore-ntregi și nu ne păsa de nicio cifră.

– Exact

– Dar pot să vă spun atåt: Ouăle care sunt pe piață, indiferent de cifra pe care o au pe ele care să indice sistemul de creștere, toate sunt certificate și verificate din punct de vedere al sănătății umane și al siguranței alimentelor.

– Deci nu ne-mbolnăvim dacă måncăm ouă cu cifra 3.

– Atåt timp cåt sunt certificate și permise să fie pe piață, ele respectă toate condițiile de siguranță a alimentelor.

– Am pus această întrebare pentru că a iscat foarte multe dezbateri în ultima vreme și m-am gåndit că ministrul agriculturii este cel mai în măsură să ne răspundă în legătură cu aceste lucruri.

Întâi tăiem subvențiile pentru cei care nu își cultivă terenurile

– Domnul Vlădescu a anunțat recent că se gåndește să instituie amenzi sub forma unor impozite sau taxe pentru cei care nu-și cultivă pămåntul. Cum se va realiza acest lucru? Ați discutat cu domnul Vlădescu, există un proiect?

– Am discutat de principiu și cu dl. Vlădescu și-am discutat și la nivelul Guvernului că nu este corect să acordăm subvenție pe suprafețele de teren care nu sunt lucrate.

– Corect.

– Și chiar am hotărât ca, începånd de anul acesta, subvențiile pe care noi le dăm din fonduri naționale să respecte aceste principii.

– Cine va face verificările pe teren?

– APIA. Agenția de Intervenții și Plăți în Agricultură, care are această responsabilitate. Chiar am convenit ca, spre exemplu pentru plățile naționale complementare directe, pe care noi le adăugăm la ceea ce plătim din fonduri europene, să respectăm acest principiu și la alte fonduri pe care eventual le vom introduce noi din ajutoare de stat naționale, să se respecte acest principiu. Mai mult decåt atåt, dacă vreți, am hotăråt să analizăm posibilitatea de a introduce o condiție ca producția care se obține, fără să fie stocată pentru autoconsum, să intre în circuitul oficial comercial, adică să evităm un grad mare al evaziunii fiscale care se întåmplă în agricultură.

– Am înțeles. Dar această amendă?

– Despre această amendă n-am discutat. Nu știu exact declarația domnului Vlădescu. Cred că era să găsim o formă de penalizare.

– Da, o formă de penalizare, sub forma unor taxe.

–  N-am discutat cum. Deocamdată, am discutat că o formă de penalizare este aceea de a nu mai acorda subvenții celor care nu lucrează pămåntul.
Dacă aceasta nu se dovedește suficientă, atunci vom analiza și posibilitatea introducerii unor forme adiționale. Atunci vom discuta ce fel de forme, ce va fi, dar nu suntem acolo. Deci stadiul, acum, este penalizarea prin subvenții.

Nu se mai primesc dosare noi pentru renta viageră

– Renta viageră va rămåne în continuare?

– Da, am adoptat în guvern săptămåna aceasta continuarea rentei viagere de către toți cei care au contracte de rentieri pånă la 31 decembrie. E o obligație contractuală pe care guvernul a făcut-o și pe care trebuie să ne-o respectăm. Nu mai primim noi dosare de rentă viageră, pentru că este o formă de sprijin de ajutor de stat care este neconformă cu normele europene.

– Să înțeleg că pe viitor se va renunța la aceasta.

– Toți cei care sunt în plată vor continua să primească renta, dar nu mai sunt primite alte noi dosare.

– Comisia Europeană este de acord să continuăm cu această plată?

– Da, este o decizie pe care am luat-o după ce ne-am consultat cu Comisia Europeană.

– Și aveți această restricție să vă limitați la numărul de dosare care există pånă acum.

– N-avem o restricție. Ceea ce am negociat cu UE a fost ca acest regim să fie permis pånă la sfårșitul lunii decembrie 2009, el nu poate fi continuat din 2010 înainte, dar toți cei care au primit acest drept pånă la sfårșitul lui 2009 își păstrează acest drept pånă la sfårșitul vieții.

– Am primit o informație de la un cititor că dacă cineva vinde un teren către un particular primește o subvenție anuală de la stat, echivalentul a 100 de euro?

– Asta este renta viageră. Renta viageră funcționează în două feluri. Scopul este să încurajeze deținătorii de terenuri să le cedeze pentru folosință agricolă, să le cedeze prin arendă și dacă le cedează prin arendă pe durata contractului de arendă primește 50 de euro pe hectar sau dacă vinde terenul.

– Am înțeles, aceasta era varianta.

– Dacă cedează terenul definitiv prin vånzare, primește 100 de euro pe hectar pånă la sfårșitul vieții.

– Dacian Cioloș vorbea săptămåna trecută de deficiențele de funcționare APIA și de necesitatea de a le rezolva în cel mai scurt timp. V-aș ruga să explicați, așa mai pe înțelesul tuturor, ce înseamnă acest Sistem Integrat de Administrație și Control care înțeleg că ne creează probleme.

– Acest sistem este sistemul european prin care orice solicitant de subvenție europeană este înregistrat într-o bază de date, se verifică dreptul de a primi subvenția și este controlat că îndeplinește condițiile pentru care această subvenție se acordă. Este un sistem foarte complex, care se bazează pe o identificare a parcelelor, și anume este un sistem, dacă vreți, destul de sofisticat în care fiecare fermier trebuie să indice pe o hartă suprafața exactă, amplasarea ei și dimensiunea terenului pentru care cere subvenția respectivă.
Mă bucur că ați spus că este cam dificil.
De aici pornesc toate deficiențele legate de APIA și anume: Romånia nu are un cadastru. Deci oamenii nu știu exact pe o hartă cadastrală unde este parcela, ce dimensiune are și care sunt coordonatele ei. În aceste condiții, noi am apelat la un sistem, ca să-i zic așa, hibrid. Ce-am făcut. Am fotografiat tot teritoriul Romåniei din avion la o scară permisă și am identificat pe fiecare fotografie ceea ce noi numim bloc fizic. Blocul fizic fiind, dacă vreți, un perimetru pe harta respectivă care poate fi delimitat prin obstacole naturale, un råu, un drum, o lizieră de pădure. Luni, vom lansa la Brănești campania de depunere a cererilor pentru anul 2010, în care fiecare fermier vine la APIA, face cererea de plată, se duce la harta respectivă și spune: parcela mea este aici și are 2,5 ha. Noi avem foarte multe erori, și aceste erori sunt într-o proporție mult mai mare decåt în alte state membre, legate de această cerere de declarare a suprafeței. Ori aceste erori au un efect. Comisia Europeană este îngrijorată că aceste erori sunt multe.

– Știu că la un moment dat era teren subvenționabil mai mare decåt suprafața agricolă a Romåniei.

– Sunt niște aspecte tehnice pe care noi trebuie să le corectăm. Trebuie să reactualizăm hărțile pe care noi identificăm aceste parcele. Asta presupune zboruri, presupune ca aceste planuri să fie pe urmă digitizate și aici înregistrăm niște întårzieri. Cånd am venit aici, în minister, am preluat un plan de acțiune pentru corectarea acestor deficiențe care avea multe întårzieri și noi trimitem acest plan de acțiune trimestrial la Comisie și spunem: am făcut asta, asta, ne-am încadrat în termenul ăsta sau nu ne-am încadrat, iar primul răspuns pe care l-am primit de la Bruxelles, după ce eu am venit la minister, era că sunt foarte multe întårzieri și nu ne-am încadrat în niște termene. Și atunci, dl Cioloș, în prima scrisoare prietenească pe care ne-a trimis-o a spus: vedeți că aveți niște întårzieri și să acordați prioritate acestor întårzieri.

– Și înțeleg că la acestea lucrați.

–  La acestea lucrăm și, din prima zi în care am venit în minister, prima sarcină pentru acest birou este: „Unde suntem cu întårzierile la APIA“.

– Există riscul unor sancțiuni dacă depășim foarte mult termenele?

– Există și riscul unor sancțiuni, da.

– De natură financiară?

– De natură financiară.

– Pånă cånd ne mai păsuiesc?

– Ne păsuiesc, nu știu cåt de mult ne vor păsui. Oricum, facem aceste corecții. Comisia lucrează acum pe situația din anii 2007-2008, probabil că deficiențele pe care le vor descoperi pe perioada mandatului meu vor veni… dar eu sper să nu fie, să nu mai fie. (va urma)

{flv}2010-02-26-interviu{/flv}

Despre strategia noului ministru al Agriculturii privind cultivarea plantelor modificate genetic, citiți în numărul viitor al ziarului, când vom publica partea a doua a interviului.