Aparitia in doua cotidiene centrale de ieri a unor informatii clasificate, privind extraordinarele privilegii de care se vor bucura in curand ofiterii de informatii, a starnit mare agitatie in lumea politica si in societatea civila. Din nefericire, in elanul furibund de contestare a -proiectelor de lege-, politicienii, analistii si reprezentantii societatii civile, care au dezbatut intens subiectul, au uitat doua chestiuni foarte importante: unul – nu e vorba de proiecte de lege, ci de informatii secrete, si doi – cine si ce interes are sa fie aduse acestea in atentia opiniei publice.
Prima chestiune: Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), in ciuda importantei pe care o are in materie de siguranta nationala, nu poate sa inainteze parlamentului initiative legislative. Prin urmare, documentele trimise la comisii nu sunt proiecte de lege.
S-a discutat foarte mult pe tema utilitatii aparitiei in presa a respectivelor informatii, din punct de vedere al interesului public. Fara indoiala, proiectele de lege care contin prevederi de natura sa restranga drepturile cetatenesti este necesar sa fie dezbatute public, tocmai datorita sensibilitatii subiectului. In cazul de fata insa, ceea ce s-a lecturat in CSAT si a fost trimis, ulterior, la cele doua comisii de aparare, din Camera Deputatilor si Senat, si la comisiile comune SIE si SRI nu sunt proiecte de lege, ci simple documente de lucru, cuprinzand propunerile expertilor de la guvern, presedintie si serviciile secrete. Prin urmare, dezbaterea atat de aprinsa a subiectului este mai mult decat exagerata. In definitiv, scopul trimiterii acestor propuneri la comisii a fost tocmai acela de a fi analizate si de a fi eliminate sau modificate toate ideile care ar contraveni Constitutiei, legislatiei in vigoare sau interesului general.
Acest aspect ne-a fost subliniat in discutii atat de senatorul PSD George Maior, presedintele Comisiei de aparare din Senat, cat si de deputatul PD Mihai Stanisoara, presedintele Comisiei de aparare din Camera Deputatilor. Ambii au spus ca documentele transmise de CSAT cuprindeau, in primul rand, ideile oamenilor din servicii, dar ca intre dorintele acestora si forma finala a unui proiect de lege, care sa fie pus in dezbatere publica, este cale lunga. In momentul cand comisiile ar fi trebuit sa trimita documentele inapoi la CSAT, cu modificarile facute de politicieni, este foarte probabil ca toate prevederile -sensibile- sa fi fost eliminate, mai ales daca avem in vedere ca politicienii se feresc, ca dracul de tamaie, sa intre in conflict cu societatea civila.
Cine si de ce a -ciripit-?
A doua problema este ca datele publicate sunt secrete. Prin urmare, cel care le-a dat ziaristilor se face vinovat de difuzarea de informatii clasificate. Din punct de vedere al legii care priveste acest gen de informatii, ziaristii care le-au publicat nu au nici o problema, pentru ca responsabili de pastrarea informatiilor sunt cei carora le-au fost incredintate: membrii CSAT si ai comisiilor parlamentare. Mai mult, avand in vedere ca li s-a spus ca e vorba de proiecte de lege, pentru ziaristi era vital sa le puna in discutie publica, avand in vedere problematica tratata.
Intrebarea este: de ce si-ar risca un politician pielea difuzand aceste informatii? De dragul unui ziarist… greu de crezut. Cu atat mai mult cu cat ziaristilor carora li s-au livrat aceste informatii nu li s-a spus ca este vorba de propuneri ale unor experti din servicii si au fost dezinformati ca e vorba de -proiectele de lege- ale lui Traian Basescu, care vrea sa-i castige pe ofiterii de informatii de partea sa, -pentru a reinfiinta Securitatea si a instaura dictatura-, cum concluziona un cititor pe forumul unuia din ziarele care au publicat datele.
Prin urmare, cel care a divulgat informatiile a urmarit un alt scop: afirmarea proprie ca mare luptator pentru democratie si drepturile omului, discreditarea presedintelui, castigarea de capital politic. Avand in vedere ca este vorba de oameni politici, orice scenariu este posibil si nu putem proba ca e vorba de o anume persoana.
Exista insa si o alta problema: Parchetul ancheteaza ziaristi pentru detinerea de informatii secrete, in cazul scurgerii de date de la Ministerul Apararii. La fel ca in acel caz, vorbim si acum de date clasificate, cu diferenta ca, de aceasta data, ziaristii chiar nu pot fi atinsi, datorita interesului public evident al datelor publicate. Exista insa alte persoane, parlamentari sau membri ai CSAT, care au avut acces la date secrete si le-au divulgat. George Maior, Mihai Stanisoara sau deputatul conservator Eduard Helvig, secretarul Comisiei de aparare din Camera Deputatilor, au fost de acord ca nu poate exista un dublu standard si ca, asa cum sunt anchetati ziaristii (si se presupune ca se face ancheta si in MApN), ar trebui demarate cercetari si asupra tuturor celor care au avut acces la documentele secrete.
Robert Cazanciuc, purtatorul de cuvant al Parchetului General al Romaniei, ne-a declarat ca la nivelul institutiei se analizeaza situatia datelor aparute ieri in presa, pentru a se vedea daca exista elementele constitutive ale unei infractiuni.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
