Functia primordiala a Securitatii Nationale a Romaniei este apararea cetateanului. Numai ca, de 16 ani incoace, serviciile secrete au fost principalii beneficiari ai strategiei de siguranta nationala. Si in momentul de fata, dupa ce guvernul a exclus din pachetul legislativ elaborat de CSAT privind siguranta nationala, o serie de drepturi exagerate ale serviciilor informative, expertii Cotrocenilor si Palatului Victoria au lasat cateva nereguli ratacite printre legile sigurantei.
Toate serviciile secrete ale Romaniei sunt considerate parti componente ale sistemului national de aparare. Este o situatie care nu exista in tarile democratice europene, acolo unde se face o distinctie neta intre apararea nationala cu structuri militare si siguranta nationala care presupune servicii civile. In varianta guvernului, serviciile sunt impartite doar ca autoritati informative, anume SRI, SIE, DGIA, si autoritati de protectie: DPP si DTS.
O alta lacuna pe care guvernul nu a observat-o este teritoriul pe care isi desfasoara activitatea SRI. Daca in legea SIE este prevazut ca Serviciul de Informatii Externe isi desfasoara activitatea -exclusiv- in afara granitelor Romaniei, in legea de organizare a SRI lucrurile nu sunt specificate atat de limpede. Aceasta neclaritate continua vechea concurenta acerba intre serviciile secrete, care isi suprapun atributiile, calcandu-se in picioare. Lucru care are consecinte negative asupra eficientei lor, fapt dovedit recent de disparitia lui Omar Hayssam, atunci cand serviciile nu au stiut sa spuna cine a fost de fapt responsabil de soarta omului de afaceri sirian.
Guvernul nu a introdus nici o prevedere legata de drepturile persoanelor urmarite. Nu se specifica nicaieri in cele cinci legi elaborate de guvern daca persoana urmarita va fi ulterior informata cu privire la acest lucru, in ciuda interventiilor repetate ale societatii civile si organizatiilor pentru drepturile omului.
Referitor la activitatea ofiterilor de informatii, este drept ca executivul le-a retras multe atributii, insa in multe locuri, legea este destul de neclara si are nevoie de mai multe precizari. De exemplu, ofiterilor de informatii li se garanteaza dreptul de a utiliza -mijloace si metode specifice activitatii de informatii si contrainformatii-. Care sunt acestea, guvernul ne lasa sa ghicim singuri.
Atributii generoase
Chiar daca au fost imbunatatite legile sigurantei, mai exista inca unele formulari foarte extinse, cu ajutorul carora nimic nu scapa de ochiul vigilent al serviciilor. Potrivit legii securitatii nationale, -degradarea mediului ambiant si punerea in pericol a securitatii ecologice la nivel national si regional- reprezinta o amenintare la adresa securitatii Romaniei. Nefiind vorba in instructiunile de aplicare de proportiile a ceea ce se analizeaza, inseamna ca orice fel de defrisare ilegala ar trebui sa devina obiect de interes pentru serviciile secrete.
Impotriva CNSAS
Deconspirarea Securitatii si reforma morala, unele dintre cele mai fierbinti teme ale momentului, sunt ignorate de legea privind statutul profesional si de cariera al ofiterilor de informatii. Potrivit articolului 47, -informatiile cu privire la identitatea si calitatea ofiterilor de informatii sunt clasificate <secret de stat>, cu exceptia celor referitoare la categoriile stabilite prin ordin al conducatorului autoritatii informative-. Cu alte cuvinte, directorul SRI poate declasifica dupa bunul plac dosarele unor ofiteri de informatii care nu ii sunt prea simpatici.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
