Marea împărțeală: Ponta și Antonescu se bat pe sinecurile din eșalonul secund al puterii

Reducerea aparatului de stat în ceea ce privește planurile viitoare ale cabinetului Ponta II rămâne doar un mit. Îndestularea baroniadei USL se anunță mai agresivă ca oricând iar trend-ul este unul de a se ajunge din nou la mărirea aparatului de stat din vremea guvernului Tăriceanu, cu diferență că atunci economia României se plină expansiune iar economiștii vorbeau de un adevărat „boom economic”. Numai că, dacă ar fi să-l parafrazăm pe fostul premier liberal Călin Popescu Tăriceanu, atunci economia „duduia”. Acele vremuri sunt de mult unele apuse iar anii pe care România îi are în față nu se anunță deloc a fi prea ușori din acest punct de vedere. 2013 va fi anul în care țara noastră va începe să plătească datoriile către creditorii externi iar guvernanții vor avea în față un test extrem de dificil de a menține o balanță echilibrată între venituri și cheltuieli. Primele semne din noul an arată o derută extrem de mare în alcătuirea bugetului pe anul în curs, motiv pentru care premierul Ponta a dat deja dispoziții ca aceste discuții să se facă într-un mod închis și deloc transparent prin secretizarea acestora prin documente clasificate. Misiunea sa nu va fi deloc ușoară deoarece scorul de circa 70 de procente pe țară obținut de USL comportă crearea de sinecuri pentru toate eșaloanele puterii din cadrul USL. Organigramele instituțiilor vor fi supradimensionate iar în aceste zile se discută crearea a nu mai puțin de 3.300 de funcții de conducere pentru eșalonul doi al partidelor ce alcătuiesc Uniunea Social Democrată.

Supradimensionare alarmantă

Astfel, din primele estimări, vor fi circa 60 de secretari de stat, la care se vor mai adăuga 120 de președinți de agenții. Aceștia din urmă vor avea toți  cabinete, secretarii personali dar și consilierii lor. Adică un total de circa 1.250 de oameni, toți conectați politic la ceea ce înseamnă USL. La aceștia se vor adăuga președinții celor 110 agenții și autorități naționale. La rândul lor cei 110 șefi vor avea câte doi vicepreședinții, adică alții 220 de șefi mai mici. La fel se întâmplă și în cazul celor 83 de companii de stat care vor fi conduse de directori, la rândul lor aceștia fiind dublați de adjuncți.  Însă grosul fiind din eșalonul imediat inferior, acolo unde toți cei numiți mai sus au dreptul fiecare la unul sau mai mulți consilier, după caz. Toată această pleiadă de înalți funcționărași au ca vârf un cabinet supradimensionat a însuși premierul României, Victor Ponta. El are pentru moment nu mai puțin de 13 consilieri iar vicepremierul are și el dreptul la alți opt consilieri. La rândul său, fiecare ministru are și el dreptul la nu mai puțin de 13 ajutoare, prin aceștia aflându-se șefi de cabinete, consilieri, secretare și alți aghiotanți. Un total de 364 de oameni toți proveniți pe linie de partid  cărora li se adaugă alți 850 din aparatele de lucru ale celor 57 de secretari de stat plus ale asimilaților acestora – șefi de agenții. Astfel se ajunge la un total de 1.250 de posturi ocupate politic. Acestora li se adaugă șefii celor 95 de spitale sau case de asigurări pentru sistemele speciale, încă subordonate central, cu adjuncții lor, cei 17 secretari generali din ministere, dar și prefecții și subprefecții, plus 1.200 de directori executivi și adjuncți în deconcentrate, oficial funcționari publici, în practică numiți politic. Cu totul, în jur de 3.330, scriu jurnaliștii de la Gândul. Toți aceștia vor putea avea parte și de beneficiile acestor funcții care se transcriu în locuințe de serviciu. Numărul vor vine să „completeze” garda de circa 70.000 de funcționari publici ce își desfășoară activitatea la nivel central.

Parazitarea companiilor de stat continuă

Nici în privința angajamentelor asumate cu creditorii externi USL nu ar vrea să mențină condițiile asumate la semnare. Chiar dacă din cele 83 de companii de stat, multe sunt neprofitabile fiind mai mult unele bugetofage. De asemenea, management este asigurat de multe ori de oameni numiți politic fără expertiză în domeniul predispuși spre abuzuri și dominați de incompetentă. Acest lucru a fost sesizat și de cei de la FMI care sunt de părere că numirea unor manageri pe criterii de competență, inclusiv străini, este soluția optimă. Dar în acest caz, USL ar pierde foarte multe sinecuri, în special în zona comisiilor și comițiilor și board-urilor de administrare. Bătălia cea mai mare se dă în zona regiilor ce se ocupă de infrastructură și de energie, felie pe care activează acei „băieți deștepți” conectați la banii statului. Din această categorie fac parte CNADNR, care se divizează în Autostrăzi (PSD) și Drumuri Naționale (PNL), dar și Transgaz și Romgaz, dar și  agențiile sau autoritățile de la nivel central, ai căror șefi au rang de secretar sau subsecretar de stat. Acolo se fac marile afaceri și reprezintă o țintă pentru fiecare din cei ajunși la putere. O zonă sensibilă pe a cărei pantă se joacă de cele mai multe ori la limita penalului. Astfel, în urma negocierilor, PNL va pune mâna pe AAAS (fostul AVAS), Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie, Garda Financiară, Apele Române, Romsilva, Loteria Națională . Toate acestea vor merge în curtea liberalilor din prisma ministerelor monocolore. Pe de cealaltă parte, PSD își face și el parte cu Garda de Mediu, Inspectoratul de Stat în Construcții, Compania Națională de Investiții, grosul CNADNR (construcția de autostrăzi), Poșta Română, companiile din energie. La toate acestea se adaugă și cireșea de pe tort reprezentată de mult râvnitul DGIPI, serviciul de informații al Ministerului de la Interne, acuzat în trecut că s-ar ocupa de așa-numitele „dosare politice” iar ultimul scandal în care a fost implicat și fostul șef al SIPI Ilfov, Vlad Mihai, împreună cu procurorii Marcel Sâmpetru și George Bălan, demonstrează acest lucru. Printr-o Ordonanță de urgență adoptată în ședința de guvern de dinainte de Crăciun, premierul Victor Ponta și-a trecut în subordine – prin intermediul SGG (Secretariatul General al Guvernului) – și Direcția de Protecție Înternă din cadrul Ministerului de Interne (DGIPI).

Fenechiu se eschivează de management străin

Chiar dacă acest lucru ar însemna eficientizarea acestor companii și oprirea jafurilor politice din cadrul acestora, miniștrii cabinetului Ponta sunt destul de sceptici în privința acestor angajamente asupra deja în acordul cu FMI. Deși se află în fața unei decizii judecătorești care l-ar putea arunca după gratii pentru mulți ani de zile în dosarul „Transformatorul”, nefiind nici măcar eligibil conform legii de a ocupă o astfel de demnitate, ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, are o altă părere. „Principiul se va aplica, dar selectiv. "Managementul privat e o soluție pentru anumite tipuri de companii care au legătură cu sistemul concurențial. Pentru Compania de Drumuri de exemplu nu văd ce să facă un manager privat. Nici la Metrorex nu e concurență, dar e o cu totul altă abordare. Metrorex ar putea avea manager privat", a adăugat Relu Fenechiu, care are în subordine, alături de Varujan Vosganian la Economie și Constantin Niță la Energie, printre cele mai multe companii de stat, scrie Gândul. Acesta a început deja să-și planteze oameni de încredere la conducerea companiilor de stat. La Autoritatea de management POS-T, care supervizează banii europeni cheltuiți în Transporturi , Fenechiu l-a numit pe Marcel Boloș, fost secretar de stat la Dezvoltare, zona de influentă care a trecut la PSD. La Aeroporuri București, pe de altă parte, l-a readus în funcție pe Cornel Poterașu, demis în august în urma scandalul apărut după uciderea studentei japoneze. Acestea sunt doar câteva dintre mostrele pe care Guvernul USL le oferă ca soluții în anul 2013 în care România va trebui să scoată din visterie circa 5,2 miliarde de euro ca tranșă pentru returnarea datoriei către FMI. De asemenea, în ciuda promisiunilor din campanie, la 1 ianuarie 2013 actualul guvern a reintrodus taxa auto declarată ilegală de instanțele europene sub o nouă formă denumită „timbru auto” și s-a spălat pe mâini de mărirea unor taxe, lăsând acest lucru la latitudinea autorităților locale. La toate acestea se adaugă scumpirea energiei electrice și a gazelor, creșterea accizelor, obligativitatea Cardului Electronic de Asigurări de Sănătate sau plata TVA la încasare.  

Mădălin Necșuțu