Stefan cel Mare de Bacau si Mihai Ghencea Viteazul au fost hacuiti de sabia electoratului si facuti una cu mocirla stadionului. Bataia sora cu moartea pe care cei doi pseudovoievozi au incasat-o la urne nu a fost administrata de catre hoardele otomanilor hotomani, ci de insusi poporul roman pauper. Electoratul nu a confundat caii domnesti cu Mercedesurile calarite cu o vitejie ne-ntrecuta de catre numitii mecano-oieri si le-a oferit procente electorale asemanatoare notelor pe care le-au avut la scoala.
Banuit de la bun inceput ca ar fi o emanatie hrebenciuca, duoul Becali – Sechelariu a scos, in vara acestui an, sabia de la brau, promitand ca va baga PSD si Alianta in Divizia B. Lupta care se anunta captivanta a ajuns rapid la stadiul de ciripit soptit la ceas de noapte, microbismul de factura penegista dovedindu-se o boala care nu afecteaza creierul electoratului roman.
Maretul plan penegist de cocotare pe culmile parlamentului a continut si un element de culoare. Astfel, Gigi Viteazul a plecat urechea catre sfetnicul sau, apostolul Dan Pavel, pornind pe drumul candidaturii pentru postul de presedinte al romanilor. Realitatea a fost dezarmant de sincera cu marele latifundiar, acesta pomenindu-se calare pe o motoreta aglomerata cu un popa din America, un june muscelean, un tunar cantand -Avaramu- minerilor din Vale si inca vreo cateva personaje doldora de amintiri duioase si sperante desarte. In aglomeratia creata pe motoreta prezidentiabililor de buzunar, discursul razboinic al lui Gigi s-a dezumflat pe zi ce trece, ajungand in -seara ultimei confruntari- sa fie mototolit sub tropaiala principalilor protagonisti.
Aparitia si, foarte probabil, disparitia iminenta a penegismului aminteste de alte momente balcanice ale anilor din urma. De pilda, celor care-si mai amintesc de perioada paleoliticului -democraturii romanesti-, numele de Iosipescu-Zambra nu le este strain. Junele, hirotonisit prin vointa Domnului si a vecinilor de palier drept conte al unui bloc bucurestean, a animat cu prezenta sa de factura penitenciara si prea putin princiara primele rendez-vous-uri televizate in direct pe care romanii le-au avut cu comunistii raspopiti care aveau sa ne conduca tara. In istoria acestei natii, politica de tip Becali-Sechelariu va ramane un moment la fel de zambrian, precum adunarea locatarilor unui bloc si tentativa lor de cuceri cartierul.
