Noi tensiuni între Cotroceni și MAE: Diplomația lui Băsescu îi stă în gât lui Corlățean

Chiar și după ce au dat greși în a-l detrona pe Băsescu de pe scaunul Cotrocenilor, USL-ul continuă politica belicoasă de a-l trimite pe șeful statului într-un colț pentru ca actualul Guvern și majoritatea din Parlament să devină stăpânii absoluți ai României. Deși Constituția îi garantează prin intermediul mai multor articole (articolul 91 – n.red.) dreptul președintelui de a face politică externă, USL vrea să schimbe și aceste reguli prevăzute expres în legea supremă. Orice manual de diplomație definește ambasadorul ca vocea șefului statului respectiv într-un altul, numit în termeni tehnici stat acreditant. Cu alte cuvinte, diplomații români sunt vocea președintelui țării care transmit mesajul său în alte state sub coordonarea ministerului Afacerilor Externe. Numai că aceste noțiuni se fac neînțelese în aceste zile când securea războiului dintre Președinție și Guvern pare departe de a fi îngropată. Totul a pornit, ieri, în prima apariție oficială a președintelui după tranșarea problemei referendu­mului de demitere a sa. Cu această ocazie, Traian Băsescu a rugat corpul diplomatic să meargă în statele în care sunt acreditați și să explice că situația politică în România este acum stabilă și că instituțiile statului funcționează în parametri unui stat de drept. „Din păcate, în luna iulie, în perioada 3-6 iulie, o majoritate parla­mentară a considerat că poate face țăndări statul de drept (…) prin revocări, prin emiteri de OUG care au blocat funcționarea instituțiilor“, a declarat Băsescu, făcând referire la destituirea Avocatului Poporului, „singurul care putea ataca ordonanțele de urgență“, emiterea OUG prin care Curții Constituționale i se lua atributul de a superviza pentru constituționalitatea hotărârilor parlamentare, dar și la destituirea „primilor trei oameni din stat ca funcții“, a declarat Băsescu. El a mai spus că tocmai astfel de abuzuri ale „unei majorități parlamentare nerezultate din alegeri” a stârnit aceste reacții vehemente în plan internațional. Numai că ministrului de Externe, Titus Corlățean, nu i-a plăcut deloc această misiune trasată de Băsescu și a interpretat-o ca pe o ingerință forțată a lui Băsescu în a le spune ambasadorilor ce mesaj să transmită în exterior. După ce în mandatul lui Marga, MAE a transmis discreționar sau deloc mesajele dispre și înspre Cotroceni,  Băsescu a declarat ieri că își dorește instalarea unui sistem de comunicare directă cu ambasadele României, pentru a evita situații care s-au petrecut în trecut, când mesajele sale nu au fost transmise, și s-a arătat încrezător că în mandatul lui Corlățean nu se va întâmpla așa. El a mai spus că nu vor mai fi cazuri de transfer de influență de la partid la misiunile diplomatice și că nu va mai auzi de ambasadori și consuli care răspund la comenzi de partid.

Lipsă de încredere

Numai că această inițiativă nu este privită tocmai cu ochi buni de către Titus Corlățean care a spus la rândul său că diplomația nu trebuie să funcționeze pe două voci. Numai că tocmai guvernul Ponta s-a folosit de astfel de instituții, subjugându-le politic, până în prezent MAE și Cotrocenii fiind două instituții simbiotice chiar și în timpul guvernării PDL-PSD în 2009. Lipsa de încredere și înverșunarea USL a condus la această idee a președintelui Băsescu care nu mai are încredere că MAE poate supraviețui și fără comenzi politice, un exemplu în acest sens fiind situația invitațiilor și ecusoanelor deturnate la MAE de către fostul ministru Andrei Marga pentru ca acestea să nu mai ajungă la Cotroceni și astfel Băsescu să nu meargă la ultimul Consiliu European de la Bruxelles, așa cum se obișnuia până în prezent. „Nu cred că atâta vreme cât intenția este de a funcționa instituțional corect, iar MAE este o instituție care a funcționat corect, trebuie să o ferim de bătăliile politice. Nu cred că dacă această instituție își face datoria corect, nu cred că trebuie să recurgem la canale de comunicare separate. Este o chestiune fără precedent și eu nu sunt de acord cu așa ceva“, a declarat Titus Corlățean.

Mădălin Necșuțu