Dezbaterile in -piata publica- a proiectului noului Cod al Muncii, asa cum a fost el prezentat si elaborat de catre oficialii Ministerului Munci, au scos in lumina, pentru a nu stiu cata oara, un fapt deosebit de important, acela al absolutei necesitati a intaririi rolului dialogului tripartit (Guvern – patronate – sindicate), asa cum a fost doar enuntat in statutul Consiliului Economic si Social. Presa, in totalitatea ei, a facut acum ceea ce trebuiau sa faca membrii acestui consiliu, adica sa medieze divergentele aparute intr-un text de lege care, prin aplicare, putea avea un efect distrugator atat in plan economic, cat si in plan social. Fara indoiala, pasii inapoi facuti de Ministerul Muncii, precum si faptul ca ministrul Marian Sarbu si-a asumat raspunderea, cerandu-si totodata scuze pentru confuzia creata de prevederile proiectului Codului Muncii, reprezinta, in totalitate, o victorie a presei romanesti, dar, sa fim cinstiti, o victorie care ne lasa un gust amar deoarece se demonstreaza ca vocea sindicatelor si a patronatelor este din ce in ce mai putin luata in consideratie de catre factorii de decizie din Executiv.
Spuneam ca proiectul Codului Muncii va fi modificat, dar trebuie sa fim corecti si sa spunem ca asumarea responsabilitatii de catre Ministerul Muncii nu schimba deloc datele problemei de fata, care nu se refera doar la prevederile codului, ea fiind de importanta generala, aceea privind tratarea cu seriozitate a actului legislativ cu impact economic si social. Daca reprezentantii Guvernului doreau cu adevarat sa poarte discutii cu organizatiile patronale si sindicale, in cadrul institutiei Consiliului Economic si Social, un astfel de proiect nu mai ajungea subiect de analiza critica si, mai mult, de scandal public. Chestiunea este mult mai veche, iar reprezentantii Ministerului Muncii aveau timp suficient sa aduca toate corectiile necesare in vederea intocmirii unei legi cu adevarat folositoare actualului sistem romanesc. La sfarsitul lunii august 2001, tot presa atragea atentia asupra faptului ca noul Cod al Muncii ii va sugruma atat pe angajatori, cat si pe angajati. Tot atunci s-au prezentat pe larg opiniile sindicatelor si ale patronatelor fata de prevederile referitoare la infiintarea Fondului de garantare a salariilor, desfiintarea formelor de angajare prin conventie civila si contract de colaborare, precum si fata de interzicerea grevelor spontane. Acestea subliniau faptul ca noul Cod al Muncii, asa cum era propus in august, va amplifica lipsa mijloacelor circulante de care sufera economia romaneasca, marind blocajul financiar, cu consecinte dezastruoase pe piata muncii, incurajand munca la negru. De aceeasi parte a baricadei se aflau si reprezentantii patronatelor, care isi exprimau regretul ca noul Cod al Muncii nu este adaptat cerintelor de perspectiva ale economiei romanesti si nu este gandit ca un instrument pentru atingerea obiectivului de a crea o piata solida, concurentiala. Daca din capul locului ar fi avut loc un dialog tripartit, iar opiniile contradictorii erau armonizate unui numitor comun, acela al crearii unui cadru propice dezvoltarii, scandalul -Codul Muncii- nu ar mai fi avut loc. Tocmai de aceea, suntem de parere ca, la ora actuala, Romania are nevoie stringenta de un real Cod al Dialogului Social Tripartit (Guvern – patronate – sindicate).
Senator Viorel Marian Pana
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
