Noul Cod penal se lupta cu coruptia… pe jumatate

Aici, la Portile Orientului, unde, dupa cum spune o vorba inteleapta, totul – dar totul – e luat in deradere, coruptia a devenit un subiect de pamflet, care a patruns deja in epiderma societatii. Larg raspandita la -orase si sate-, coruptia este in acelasi timp o marota a discursurilor politicianiste, un motiv de incruntare patriotarda, o tentativa de campanie cu scopul de a mai aduna, din cand in cand, cateva voturi inocente. In realitate insa, putini romani mai cred ca se poate face cu adevarat ceva pentru a -abroga- spaga din lista obiceiurilor cotidiene sau pentru a-i arunca sub lumina reflectoarelor pe marii rechini care s-au hranit din economia nationala. Motivul? Insasi coruptia gulerelor albe, a celor care detin parghiile de putere, singurii care ar putea declansa vanatoarea. Cu totii inoata insa in acelasi acvariu si, in pofida luptelor interne pentru teritorii subterane, sunt legati printr-o dulce familiaritate de aceleasi metehne si acelasi stil de joc, in dispretul legii.

Aceasta este imaginea -eseistica- a societatii romanesti, pe care cetatenii au asimilat-o mai mult sau mai putin constient, ceea ce a generat o criza puternica la nivelul clasei politice: criza de autoritate. Impresia generala a dezvoltarii arborescente si nestavilite a coruptiei a dus la lipsa de incredere in capacitatea factorilor de decizie de a controla fenomenul. O noua tentativa in acest sens a facut actuala putere la inceputul anului, aruncand pe piata ideea asumarii raspunderii guvernamentale asupra unui pachet de legi anticoruptie. Fara sa stie exact ce va inghesui in acest bagaj, PSD s-a grabit sa anunte cu avant revolutionar deschiderea unei noi (si deja plictisitoare prin inutilitatea sa) batalii impotriva coruptiei. In valul entuziasmului a fost prins, la un moment dat, si proiectul noului Cod penal, fabricat in laboratoarele Ministerului Justitiei. Ideea i-a iritat pe tehnicienii din ograda Rodicai Stanoiu, care imaginasera un serial de dezbateri publice asupra acestui proiect de anvergura, construit sa reziste in picioare cel putin o jumatate de secol, ca si codul aflat in vigoare. -La pachet- sau nu, noul Cod penal are si o dimensiune anticoruptie, cu care reprezentantii partidului de guvernamant incearca sa reintre in -voga-, data fiind evolutia rapida a faptelor de coruptie si noua moda infractionala.

Admirat, criticat, amendat si pieptanat, proiectul Codului penal e deocamdata un pistol fara gloante in lupta cu coruptia, data fiind neincrederea generala in aplicabilitatea lui -pe teren-, pe adevaratul front al economiei subterane, unde se dau marile lovituri si se stabileste un fabulos mercurial al spagii. Juristii partidelor politice gandesc, de aceasta data, aproape la unison, apreciind centralizarea infractiunilor de coruptie sub umbrela unica a unui nou Cod penal, dar declarandu-se sceptici fata de -viabilitatea- sa in lumea reala.

Juristii PSD deschis focul

Considerata doar o tentativa timida, declaratia de razboi in lupta cu coruptia a juristilor PSD are cateva elemente specifice. Desi a fost lucrat in bucataria Ministerului Justitiei, deopotriva de functionari cu manecute si de mari specialisti in drept, organizati intr-o comisie, proiectul noului Cod penal va purta stampila politica a partidului de guvernamant, prin apartenenta calduroasa a ministrului Rodica Stanoiu (ea insasi penalista) la PSD.

– Pedepsirea firmelor

Specialistii din minister descriu viziunea anticoruptiei proiectului, dezvaluind trei inovatii. Astfel, prima si cea mai importanta se refera la pedepsirea firmelor, ceea ce se traduce, in termeni juridici, prin raspunderea penala a persoanei juridice. Aceasta pentru ca cele mai palpitante fapte de coruptie implica societati comerciale si conturi bancare – ce vor fi sanctionate in plus, dincolo de pedepsele aplicate oamenilor ce stau in spate. Cea mai dureroasa sanctiune este, evident, amenda, care poate ajunge pana la 10 miliarde si la care pot fi asociate si alte -urecheli-, cum ar fi dizolvarea firmei, suspendarea activitatii timp de cinci ani, interzicerea accesului la alte fonduri timp de cinci ani, publicitatea negativa prin popularizarea hotararii de condamnare.

– Sanctiuni dure pentru coruptia -clasica-

A doua -actiune- impotriva coruptiei a noului Cod penal consta in marirea pedepselor pentru infractiunile clasice de coruptie: luarea si darea de mita, primirea de foloase necuvenite si traficul de influenta. In plus, daca faptuitorul este functionar, acesta va fi sanctionat si mai aspru (la primirea de foloase necuvenite + inchisoare severa de la 2 la 7 ani pentru functionarul public si de la 2 la 5 ani pentru fapta savarsita de un functionar -simplu- – fata de inchisoarea de la 6 luni la 5 ani, prevazuta de Codul penal in vigoare).

– Cumpararea de influenta – o infractiune noua

Proiectul Ministerului Justitiei aduce in scena si o noua infractiune, incriminand fapta -cumparatorului de influenta- – omologul mituitorului de la darea de mita in cazul traficului de influenta. Astfel, in afara acestor noutati, noul Cod penal aduna sub autoritatea sa si o serie de alte infractiuni din zona coruptiei care se afla deja in legi speciale, cum ar fi Legea pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor, ca si Legea anticoruptie, intrata in vigoare in urma cu doi ani.

Ideea trecerii fulger prin parlament a Codului penal in pachetul anticoruptie a iritat intreaga clasa politica. Urmand sa inlocuiasca actualul cod, cu un stagiu de 40 de ani, noul -cadru- penal necesita dezbatere in societate si, evident, amendare. De aceea, partidele au criticat in corpore tentativa guvernului de a impune noul Cod ignorand, practic, parlamentul, in pofida importantei transpolitice a acestui proiect. Si pe fond, juristii din formatiunile politice vad – cu mici nuante, in functie de interesele de partid – noul Cod penal in aceeasi lumina: un text centralizat, inovator, dar fara mari -puteri- in planul luptei impotriva coruptiei.

PNL are un amendament de salvare a presei

Liberalul Flavius Baias, fost secretar de stat in Ministerul Justitiei in perioada domniei lui Valeriu Stoica, sustine ca acest nou Cod penal -acopera un gol de reglementare-, fiind binevenit pe piata legislativa. Cu o singura conditie insa: sa elimine abuzul asupra presei prin instituirea amenzilor devastatoare pentru aceste institutii. Astfel, Baias are un amendament pentru a salva presa din ghearele proiectului pesedist. La articolul 98, care vorbeste despre amendarea persoanelor juridice vinovate, se impune un nou alineat care sa excepteze institutiile de presa, astfel: -Pedeapsa amenzii nu poate fi aplicata persoanelor juridice care isi exercita activitatea in domeniul presei sau al audiovizualului pentru faptele savarsite de catre organele sau reprezentantii lor in exercitarea profesiei de ziarist-.

Sautand instituirea raspunderii pentru persoanele juridice prin alinierea la comandamentele europene, fostul demnitar liberal arata ca textul pesedist a fost copiat din proiectul liberal elaborat si lansat in 1998. -Practic, se reiau ideile din perioada ministeriatului Stoica, cand, culmea, atunci PSD a fost impotriva ideii-. Argumentele opozitiei pesederiste de la acea vreme erau ca raspunderea penala a persoanelor juridice e o institutie prea noua si nepotrivita cu peisajul romanesc, care ar putea fi aplicata gresit.

In privinta majorarilor de pedepse la luarea si darea de mita si traficul de influenta, Flavius Baias considera ca e vorba de -o abordare ciudata-. El arata ca nu inasprirea pedepselor e solutia, ci siguranta aplicarii legii, citand un criminolog celebru care a avut aceasta revelatie acum 200 de ani.

Solutia reprezentantului PNL este ca, tot prin lege, sa se dea puteri altor organe ale statului care sa poata urmari efectiv marile fapte de coruptie. In plus, magistratii ar trebui sa aiba independenta politica totala si salarii corespunzatoare – -altfel, simpla majorare a pedepselor nu ii va speria pe corupti-.

PD nu vede noutatea -anticoruptie- a noului Cod penal

Democratii nu sunt deloc entuziasmati de noul proiect al Codului penal, fiind gata sa atace la Curtea Constitutionala daca acesta va intra totusi in pachetul de asumare a raspunderii guvernamentale. Vicepresedintele PD, Emil Boc, sustine ca -nu e nici o noutate esentiala- in reglementarile anticoruptie ale textului pesedist, intrucat -infractiunile clasice sunt, oricum, in actualul Cod penal, iar celelalte se afla deja, in legi speciale-. Desi este totusi binevenita centralizarea tuturor infractiunilor, mai pot fi amendate destule prevederi, dintre care deputatul si juristul democrat da doar un exemplu: abuzul in serviciu, care nu e precis definit. In afara sferei anticoruptie, este salutara aducerea in termeni realisti a legitimei aparari, dar neinspirate reglementarile insultei si calomniei, ca si -blandetea- pedepsei in cazul torturii aplicate de stat.

UDMR cere mandat politic pentru PNA sa se ocupa de -varfuri-

Partenerii de guvernare ai PSD nu se grabesc sa desfiinteze proiectul de care colegii lor sunt atat de entuziasmati. Senatorul-avocat UDMR Peter Eckstein apreciaza instituirea raspunderii penale a persoanei juridice conform normelor europene. El acorda insa o bila neagra majorarii pedepselor pentru infractiunile clasice de coruptie care -nu reprezinta o solutie in sine-, cu atat mai mult cu cat Codul penal actual are deja cele mai severe pedepse din Europa. -Nu sunt convins ca aceste metode vor avea efect-, arata senatorul UDMR, pledand pentru ca intregul Cod penal sa cuprinda o generalitate mai mare a faptelor. Desi acesta e destul de larg, nu se prevede abrogarea expresa a legilor speciale, din care au fost culese unele infractiuni, ceea ce va genera -un haloimas- in lumea celor care vor trebui sa aplice legea – arata Eckstein. El crede, de altfel, ca intreg proiectul este inca -crud- si ca UDMR nu il va vota, ca atare, daca nu se vor modifica o serie de prevederi, printre care cele privind infractiunile contra sigurantei statului.

In planul coruptiei, Peter Eckstein are o solutie practica: PNA sa aiba nu 75, ci 10 procurori care sa aiba mandatul politic de a se ocupa de varfuri si un personal de specialitate bine platit, mai ales in domeniul bancar, care sa poata depista retetele cele mai sofisticate, -nu contabili platiti cu opt milioane-.

PRM considera inutila marirea pedepselor la infractiunile de coruptie

Avocat al lui C.V. Tudor si senator PRM, Viorel Dumitrescu a criticat -din prima- marirea pedepselor pentru infractiunile de dare si luare de mita, trafic de influenta, primirea de foloase necuvenite, aratand ca -la blocarea fenomenului coruptiei nu se ajunge prin marirea pedepselor-. Solutiile propuse de Viorel Dumitrescu sunt organizarea unei puternice campanii mass-media pentru popularizarea codului, astfel incat mai multi indivizi sa afle de incriminarile respective, nu doar cei care sunt prinsi. In plus, el crede ca problema sta in selectionarea oamenilor cu functii de raspundere, astfel incat -omul potrivit sa fie la locul potrivit-. Gravitatea pedepsei nu ii sperie pe infractori: -In America exista pedeapsa cu moartea si totusi fenomenul infractional continua- – observa senatorul PRM. El considera insa inspirata instituirea raspunderii penale a persoanelor juridice, deoarece -in spatele firmelor se spala bani negri, se fac operatiuni mascate insemnate si se sustrag de la plata taxelor catre stat-. PRM nu a stabilit inca ce pozitie politica va avea fata de noul Cod penal, dupa cum sustine senatorul Viorel Dumitrescu, dar o va face la inceputul sesiunii parlamentare, cand deputatii si senatorii vor reveni la viata.

Cu ambitia de a deveni o adevarata -enciclopedie penala-, proiectul pesedist a intrat deja in colimatorul societatii – in primul rand din cauza amenzilor uriase care pot bloca libertatea presei. Pedepsirea firmelor vinovate, in orice domeniu, este salutata insa de intreaga opinie publica, fiind considerata un pas (inca mic) in lupta cu marea coruptie. In pofida prevederilor sale ambitioase, menite sa revolutioneze legislatia in materie, noul Cod penal nu are, in sine, puterea de a stavili acest fenomen, cu care nu poate lupta decat clasa politica. Fara aceasta ambitie reala a factorilor de decizie, Codul penal asa viguros si amenintator cum pare, prin asprimea prevederilor sale, nu va fi decat o timida zbatere legislativa, care va ramane in zbor planat, la mare distanta de viata -terestra- a societatii romanesti actuale.