Paradoxul parității: Dragnea îi anunță voalat pe liberali că vor lua felia mai mică din reîmpărțirea României

Deși neagă că are fi vorba de vreo împărțeală medievală de pământ și de un raport între „partidul-senior” și, paradoxal, „baronii-vasali”, Dragnea începe să vorbească cu toate cuvintele sale despre viitorul raport de forțe politice în România. Unul în care PNL primește într-adevăr bucata mai mică de ciolan de la „fratele mai mare”. Chiar dacă anunța cu ceva timp în urmă că reorganizarea administrativă reprezintă o etapă în modernizarea România și trâmbița „cea mai mare reformă” a României post-decembriste, Dragnea schimbă tonul și „blagoslovește” oficial PNL-ul cu rolul lui Sancho Panza în această aventură politică. Practic, un rol secund în ceea ce se va numi marea împărțire a feliilor de tort. Prezent ieri la emisiunea "După 20 de ani" de la Pro TV, Dragnea a declarat că în cazul unor alegeri pentru consiliile regionale și șefii acestora ar fi "foarte greu" să se ajungă la o înțelegere de "paritate" pe liste în USL, precizând însă că această situație nu este imposibilă. "E un subiect pe care nu l-am discutat încă (…) Este vorba de proporționalitate, ăsta e un subiect pe care îl vom aborda cât de curând. Este foarte greu să ajungem la paritate, dar nu este imposibil. Vom avea o discuție în perioada următoare și din fericire avem timp suficient", a spus vicepremierul Dragnea. În ultimele luni au existat mai multe discuții între mai-mari ai PSD și lideri locali ai PNL. Cea mai semnificativă a fost cearta dintre ministrul Energiei, Constantin Niță, ales într-un coleg în Brașov și primarul Sibiului, Klaus Iohannis care au încercat să-și adjudece anticipat baronia din centrul țării pentru orașele lor.

Dezvoltarea, între obsesii comuniste și viziuni politice înguste

În aceeași emisiune, Dragnea a vorbit și despre calitatea sa de vizionar politico-administrativ. Deși industria nu este tocmai punctul forte al României, Dragnea a luat ca etalon negativ agricultură în această ecuație. El a afirmat că va merge pe o politică care să reducă la maximum slujbele în domeniul agricol. "În primul rând într-o regiune este important să ai cât mai multe slujbe non-agricole, ăsta este un criteriu obligatoriu pentru dezvoltare. Dacă numărul de slujbe agricole într-o regiune este mai mare decât celelalte, este clar o rețetă pentru nedezvoltare", a afirmat Dragnea. Ce nu a luat probabil în calcul vicepremierul este faptul că, în domeniul agriculturii, România a atras cele mai multe fonduri europene și are o rată de absorbție de peste 50%. Asta, în condițiile în care România are o capacitate medie de absorție a fondurilor europene puțin peste 10%. În 2012, România a atras peste patru miliarde de euro dintr-un total de opt miliarde puse la dispoziție de către Comisia Europeană pe partea de agricultură. Probabil, obsesia „industrializării forțate” ca în vremea comunismului și asimilarea industriei agricole cu „nedezvoltare” într-o piață foarte generoasă a alimentelor tot mai scumpe în UE de care România ar putea profita, este ideea vicepremierul pentru viitoarea dezvoltare a țării. Acesta nu are capacitatea de a înțelege că dezvoltarea rurală poate fi motorul de creștere competitivității României în plan european cu produsele similare din alte țări în condițiile în care țara noastră are o suprafață arabilă de circa 10 milioane de hectare din care mai bine de jumătate nu sunt exploatate. De asemenea, fondurile europene pentru agricultură s-au aflat în centrul disputelor între marile state ale Europei pentru exercițiul bugetar european 2014-2020 al UE. Dar domnul vicepremier este mai puțin conectat la dezbaterile și mizele europene și se limitează la cunoștințele sale administrative de președinte al CJ
Teleorman. Județ aflat pe podiumul celor mai sărace din România (locul 40 – n.r.) și unde rata șomajul este a doua cea mai ridicată din România cu 10,04% iar salariile sub media națională cu circa o treime. Cu astfel de „performanțe manageriale” locale, reorganizarea administrativă a României este cu siguranță „pe cele mai bune mâini”!

Mădălin Necșuțu