Senatorul democrat Petre Roman a avansat, recent, ideea adoptarii unei initiative de planificare strategica, sub denumirea de Pact National pentru Educatie. Roman si-a exprimat aceasta opinie in cadrul dezbaterii -Dreptul la educatie si la egalitatea sanselor-, organizata de Institutul Roman pentru Studii Democratice, ONG al carui director este chiar senatorul PD . -Daca am da timpul inapoi si am avea aceleasi functii, cu totii am cere mai multi bani pentru educatie-, le-a spus Petre Roman participantilor la reuniune, intre care s-au aflat ministrii postdecembristi ai invatamantului, precum si Mircea Malita, detinator al portofoliului in cauza in perioada ceausista, intre anii 1970 si 1972.
Opinia lui Roman a fost impartasita de presedintele Consiliului National de Evaluare Academica si Acreditare, Ioan Mihailescu, care ocupa, in paralel, si functia de rector al Universitatii Bucuresti. Seful CNEAA a fost de parere ca prima problema grava a invatamantului este absenta unui plan educational national. -Carpim un sistem care nu stie incotro se indreapta, reclamam un numar mare de studenti sau prea mic, universitati slabe sau bune, fara sa avem un sistem de referinta-, a afirmat Mihailescu. In opinia sa, -facultatile au devenit feude, sistemul de credite nu se mai aplica, iar inegalitatile sunt tot mai vizibile-.
Ministrul in exercitiu al educatiei, Ecaterina Andronescu, a fost de parere ca, dupa 10 ani de democratie, scoala romaneasca se caracterizeaza printr-o mare eterogenitate: exista unitati de invatamant foarte bune si altele cu multiple probleme, universitati foarte bune si institutii transformate de proprietari in afaceri profitabile. -Nu vreau sa spun ca am o imagine catastrofica asupra invatamantului, dar trebuia sa relev problemele actuale ale sistemului educational-, a declarat Ecaterina Andronescu.
Directorul Institutului de Stiinte ale Educatiei, Cezar Barzea, a sustinut ca o solutie pentru rezolvarea problemei abandonului scolar ar fi modificarea ciclurilor de pregatire. In opinia lui Barzea, cea mai buna varianta ar fi ca primul an de invatamant sa fie unul pregatitor, urmat de opt clase obligatorii si trei de liceu.
Liviu Maior, ministru al educatiei in perioada 1992-1996, a afirmat ca scoala romaneasca ar trebui sa pregateasca peste 3.000 de experti pentru 2007 (an in care, in opinia sa, Romania ar urma sa fie acceptata in Uniunea Europeana) si cel putin 300 pentru accederea in NATO, altfel, problematica comunitatii si a Aliantei -ne vor ramane straine-. Maior s-a impotrivit ideii referitoare la introducerea invatamantului de noua ani si a masificarii din invatamantul superior. -Masificarea a dus la scaderea calitatii invatamantului si a profesionalismului cadrelor didactice. Suntem ca o armata cu mai multi generali decat soldati-, a fost de parere Liviu Maior.
Mircea Malita a opinat ca -scoala a fost si este un sistem foarte mare, cu patru milioane de subiecti – care intra si ies din sistem – si cu 200.000 de cadre didactice, in total aproape un sfert din populatia Romaniei. Daca sistemul nu are flexibilitate, rugineste. Rugina vine de la programa de invatamant. In invatamant este inca foarte multa inertie-.
Ex-ministrul taranist al educatiei, Virgil Petrescu, a sustinut ca, pe durata mandatului sau, nu a reusit sa schimbe nimic, pentru ca -fiecare actor din sistem tinea mult la propunerea pe care o facea-. -Nu am reusit sa elimin din programe elementele parazitare, profesorii scoteau un capitol, dar introduceau in locul sau altele cinci-, a spus Petrescu.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
