Politica, afaceri si delicatese

Intrata in patrimoniul psihologic national – nu si in fondul cinegetic -, capra vecinului a ajuns sa defineasca, in stil rustic si cu anumita culoare, o trasatura de caracter a poporului roman. Esecul personal poate fi suportat mai usor numai daca si vecinul a esuat la fel de spectaculos – aceasta pare a fi esenta proverbului cu pricina, care a devenit, practic, motoul antiprogres al societatii romanesti. Pe aceste coordonate, orice forma de reusita a semenilor este, astfel, intampinata cu suspiciune si durere.

Acesta e, in cateva tuse, decorul psihologic al vremurilor noastre, cand saracia aproape unanima ascute invidia si blameaza orice forma de succes. Pe un asemenea fond, demagogia si populismul se dezvolta ca florile de mucegai, devenind, iata, si in aceste zile, arme de lupta politica la nivelul cel mai inalt. Subiectul in speta? Afacerile si politica. Initiator? Presedintele Ion Iliescu.

Intr-un peisaj lacustru, seful statului a aruncat pe masa PSD bomba retragerii politicienilor din afaceri – indiferent de natura acestora (de stat sau private) si de calitatea morala a -impricinatilor-. Aflat in recuperare de audienta interna in partidul de guvernamant, Iliescu a pierdut vertiginos in acel moment puncte importante din simpatia membrilor PSD, cucerind, in schimb, inimile alegatorilor flamanzi.

Pedepsiti oricum de opinia publica printr-o mare antipatie, exprimata in sondaje, parlamentarii s-au trezit intr-o alta dilema, aceea de a opta intre afaceri si politica. Imaginea negativa a alesilor de toate culorile si sfanta invidie proletara au facut ca presedintele sa fie aplaudat de mase precum un haiduc. (De altfel, el a mai facut un alt anunt robinhoodian, propovaduind pedepsirea bogatilor cu impozite de 80% pentru a-i ajuta pe saraci.

Acest mesaj superpopulist, lansat, de altfel, din convingere de catre seful statului, ofera o falsa solutie la problema coruptiei din Romania. Menita sa aduca voturi, sa il puna in ofsaid pe seful partidului, Adrian Nastase, si sa dea satisfactie sugestiilor oficialilor straini, recomandarea lui Ion Iliescu arunca, practic, anatema asupra intregului mediu de afaceri. Desi unic motor al societatii, economia privata este privita cu neincredere, iar termenul de businessman a primit o traducere peiorativa, aceea de -bisnitar-, asa cum remarca, recent, un politician. In loc sa aseze subiectul in termeni corecti, seful statului a exploatat invidia nationala anuntand taierea piciorului care doare, si nu vindecarea sa, prin aruncarea prezumtiei de vinovatie asupra intregii clase politice, careia ii cere sa rupa legaturile inclusiv cu businessul privat.

Desi justificat, intr-o anumita masura, gestul presedintelui este departe de a fi unul progresist. Si aceasta cu atat mai mult, cu cat genealogia postrevolutionara a clasei politice romanesti arata ca mai intai a fost politica si apoi… afacerile. Astfel, spre deosebire de tarile cu democratii si economii de piata stabile, unde politicienii ajung in scena cu importante cifre de afaceri in spate, in Romania lucrurile s-au produs invers. Instalati la masa bucatelor, noii conducatori au ajuns sa se dezvolte financiar folosind adesea parghiile politice, ceea ce reprezinta insa o alta problema de dezbatere, cea a legitimitatii morale.

In situatia data insa, politicienii care se misca simultan si pe piata privata vor fi pedepsiti cu mana PSD, la imboldul sefului statului, care a decretat excluderea parlamentarilor din Consiliile de Administratie ale firmelor de stat, dar si ale celor private. Daca prima recomandare, privind societatile de stat, este fireasca, sanctionarea celor care conduc afacerile private este cel putin stranie. Aceasta cu atat mai mult cu cat independenta economica a politicienilor cu businessuri private asigura, cu mari sanse, independenta politica a acestora.

Batalia de imagine dintre seful statului si premier l-a pus pe Adrian Nastase intr-un ofsaid evident din care se pregateste sa iasa prin asumarea raspunderii guvernamentale din 12 martie pe Legea anticoruptie, care va impune retragerea parlamentarilor – si nu numai a lor – din afaceri. Desi nu crede in nevoia unei asemenea decizii, fiind constient de criza pe care ar putea-o provoca in PSD pierderea oamenilor de afaceri-politicieni, Nastase nu are, in acest moment, alta solutie decat sa valseze pe muzica lui Iliescu pentru a nu-si pierde popularitatea in randul alegatorilor. Legea cu pricina, lucrata de juristii partidului si intarziata de ministrul justitiei la ultima sedinta de guvern, ii va obliga pe parlamentari sa se retraga din Consiliile de Adiminstratie ale firmelor de stat si private si din orice functie executiva la nivelul Adunarilor Generale ale Actionarilor.

-O masura exceptionala pentru o situatie exceptionala – – sesiza un fan al lui Ion Iliescu. O masura care insa nu vindeca boala cu adevarat, pentru ca politicienii au aranjat deja virarea catre rude si apropiati a afacerilor lor, pe care le vor patrona linistiti si pe mai departe. Conflictul intre interesele publice si private nu se rezolva, asadar, printr-o miscare de bagheta la pupitrul demagogiei. Tot ce fac reprezentantii puterii in aceste zile in legatura cu subiectul in cauza produce un urias zgomot intern, cu posibile ecouri externe – acolo unde suntem urmariti, oricum, cu suficienta neincredere – si extrem de mult praf pe strada, de altfel, plina de gropi a societatii romanesti.

Cu cartile pe masa la Inter

Subiectul -Afaceri versus Politica- a antrenat discutii la nivelul intregii societati. Astfel, la sala Ronda a Inter-ului, Fundatia -Horia Rusu- a organizat in stilul conventiilor americane un simpozion pe aceasta tema, unde s-au exprimat parlamentari si fosti ministri, bancheri, oameni de afaceri. Ideea centrala a discutiilor a fost reasezarea business-ului in societatea romaneasca dincolo de toata furia demagogica a politicienilor. Unul dintre cei mai vehementi vorbitori a fost presedintele BRD-Societe Generale, Bogdan Baltazar, care a sesizat o anomalie a peisajului romanesc- faptul ca majoritatea oamenilor de afaceri sunt de stanga. Evident, din motive clientelare. El a acuzat politicul ca a impiedicat dezvoltarea economiei de piata si ca inapoierea economica ofera -cel mai fertil teren pentru stanga extrema-.

Unul dintre amfitrioni, liberalul Dinu Zamfirescu, a aratat ca ideea potrivit careia -oamenii de afaceri nu au ce cauta in politica este o eroare grava-, iar colegul sau de partid, Ludovic Orban, fost sef al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, a sesizat ca -fenomenul coruptiei pleaca din aparatul de stat, nu din mediul de afaceri- si ca tocmai in aceasta zona se dezvolta -pseudo – oamenii de afaceri ventuze care traiesc din halirea bugetului de stat-.

Fost ministru de externe, Theodor Melescanu a deplans conotatia negativa a termenului de businessman, intrebandu-se, totodata, de ce liderii sindicali au voie sa faca politica. Singurul reprezentant al PSD, omul de incredere al premierului si seful Corpului sau de control, Victor Ponta, a contrazis si el pe jumatate politica oficiala a partidului sau, aratand: -Nu mi se pare viabil sa impui oamenilor de afaceri sa nu faca politica-, sesizand insa si deficientele dublei posturi de arbitru si de jucator, ceea ce implica -riscul favorizarii propriilor afaceri-. Dupa o pledoarie calduroasa pentru capitalism, deputatul PNL, Dinu Patriciu, a anuntat ca daca legea ii va cere sa opteze, va renunta la mandatul de deputat, preferand postura de om de afaceri.

PNL nu vrea sa stigmatizeze oamenii de afaceri

Liberalii au fost primii care au incercat sa faca ordine pe teren lansand, anul trecut, un proiect de lege privind conflictul de interese. La ideea deputatului Andrei Chiliman, un grup compact de parlamentari liberali a depus initiativa respectiva care zace de luni bune la Comisia juridica. In esenta, legea liberala cere oficialilor publici sa se retraga din Consiliile de Administratie ale firmelor de stat si sa nu deruleze contracte cu statul daca gestioneaza afaceri private. Aceasta pentru a nu aparea un conflict de interese – adevarata esenta a problemei coruptiei.

Proiectul PNL defineste conflictul de interese ca fiind -acea situatie sau imprejurare in care interesul privat, direct sau indirect al unui oficial public se impune interesului public, astfel incat afecteaza sau ar putea afecta independenta sau impartialitatea sa in luarea deciziilor ori indeplinirea la timp si cu obiectivitate a indatoririlor care ii revin in exercitarea functiei sau demnitatii publice-. Lista oficialilor publici cuprinde de la presedinte, premier, ministri si parlamentari pana la alesi locali, directori de regii si functionari publici. Proiectul liberal nu interzice, asadar, politicienilor sa faca afaceri impunand doar conditia ca acestia sa nu prejudicieze interesele publice.

De altfel, parlamentarii liberali provin in majoritatea lor din mediul de afaceri, 60%- 70% din acestia actionand in zona businessului privat, dupa cum arata purtatorul de cuvant al partidului, Eugen Nicolaescu. -Incoerentele guvernantilor pe aceasta tema, care au vrut mai intai sa retraga pe toata lumea de peste tot, revenind apoi, arata gravele probleme ale partidului pe o demagogie curata-. El crede sa libertatea de miscare economica asigura libertatea de miscare politica si mult mai putina coruptie – care se intalneste mai ales in relatiile cu statul. Liberalii sustin ca proiectul lor trateaza cu mai multa sinceritate lucrurile si atinge esenta problemei. Astfel, interzicandu-le oficialilor publici care actioneaza in afacerile private sa deruleze contracte cu statul, legea nu le permite acestora sa eludeze problema prin cedarea afacerilor -in familie-. Textul arata ca instrainarea de catre un oficial public a unei parti din averea sa catre sotul/sotia sau o ruda, sau afin pana la gradul II inclusiv in vederea eliminarii situatiei de conflict de interese este prezumata ca fiind fictiva si nu inlatura conflictul de interese initial. Autorul principal al proiectului, Andrei Chiliman, afirma ca legea sa -nu stigmatizeaza oamenii de afaceri-, fiind nerestrictiva, dar pune punctul pe -i-, ceea ce nu doresc guvernantii care -se feresc ca dracul de tamaie sa defineasca conflictul de interese cu adevarat pentru ca ar insemna sa ii traga la raspundere pe cei care abuzeaza de functii-. Cu toate ca oamenii sai au o viziune nuantata asupra problemei, liderul PNL, Theodor Stolojan, a aratat ca partidul sau nu se va opune legii guvernului, fiind o masura anticoruptie, desi are -serioase indoieli privind vointa PSD- de a trece la fapte.

PSD – cu mainile curate

Desi nu a primit inca binecuvantarea guvernamentala, proiectul pe care executivul isi va asuma raspunderea impune oficialilor publici – si, in primul rand, parlamentarilor – sa se retraga din CA ale firmelor de stat si private si din toate functiile executive ale AGA. Excluderea din toate adunarile generale – adica interdictia de a fi actionari – avansata la un moment dat a fost -o smucitura-, dupa cum spune senatorul PSD Antonie Iorgovan, membru al colectivului juristilor care a lucrat la text, sub bagheta ministrilor Acsinte Gaspar si Rodica Stanoiu. Aceasta ar fi insemnat ca nimeni nu poate detine actiune, desi legislatia permite acest lucru facand referire la dreptul parlamentarilor si al membrilor guvernului de a cumpara titluri de stat si actiuni in anumite conditii.

Suspectat ca patroneaza coruptia pe scara larga, PSD este gata sa dea un semnal puternic prin aceasta lege, care va fi trecuta fulger prin parlament prin procedura angajarii raspunderii guvernului. Diriguitorii partidului de guvernamant refuza sa dea insa cifra parlamentarilor care se afla in situatie de incompatibilitate, motivand ca nu au facut calculele. Liderul grupului senatorial Ion Solcanu sustine ca nu este treaba sa sa stie ce afaceri fac senatorii PSD, iar omologul sau de la Camera, Viorel Hrebenciuc, a fost el insusi depistat intr-o asemenea situatie, fiind nevoit sa se retraga din boardul unei firme de asigurari care -protejeaza- toate masinile din dotarea Camerei Deputatilor. Pestii mari ai PSD nu au iesit la iveala cu prilejul acestor discutii, doar cativa parlamentari, cum ar fi senatorul Constantin Toma, atras in PSD datorita anvergurii sale financiare, declarandu-se gata sa opteze pentru o formula curata, prin alegerea calitatii de om de afaceri.

UDMR, cu viziuni liberale si avantaje pesediste

Parteneri neoficiali de guvernare ai pesedistilor, reprezentantii UDMR vor fi si ei atinsi de restrictiile acestei legi. O data cu rezolvarea revendicarilor comunitatii maghiare – in schimbul votului in parlament- politicienii Uniunii si-au aranjat, se pare, destul de consistent si propriile afaceri. Liderii PNL si ai PD au reclamat in cateva randuri taierile de paduri agreate de guvern in beneficiul unor reprezentanti UDMR, fara a face insa nominalizari.

La nivel de principiu, senatorul UDMR Gyorgy Frunda se aliaza opiniei liberalilor declarandu-se doar pentru excluderea parlamentarilor din Consiliile de Administratie ale firmelor de stat sau care fac afaceri cu statul. Retragerea parlamentarilor din AGA ar fi fost -o solutie dublu perdanta, pentru ca acestia nu ar fi putut hotari soarta propriilor actiuni si nici nu ar mai fi putut rezolva greutatile actionarilor care nu ar mai fi avut astfel reprezentanti in parlament- – arata Frunda. Avocat de profesie, senatorul UDMR recunoaste ca detine 10% din actiunile unui post de radio la care nu vrea sa renunte.

PD si-a retras deja consilierii din functii

Nici reprezentantii Partidului Democrat nu agreeaza retragerile fara sens ale parlamentarilor din afaceri, desi vor respecta legea daca aceasta o va impune. De altfel, prin decizie politica, PD si-a obligat anul trecut consilierii din toata tara care se aflau in conflict de interese sa se retraga din functii sau din afaceri tocmai pentru a nu exista suspiciuni.

Vicepresedinte al partidului, Liviu Negoita arata ca -nu PD a generat coruptia, problema nu se afla la PD sau la partidele de opozitie, ai caror oameni de afaceri sunt luati la puricat, ci la PSD-. Solutia avansata de partidul de guvernamant, prin retragerea oamenilor politici din afaceri, nu rezolva problema coruptiei cata vreme -majoritatea acestora fac trafic de influenta fara sa apara oficial in vreun consiliu de administratie-, afirma liderul grupului deputatilor democrati.

Peremistii, cei mai radicali dintre radicali

Cei mai radicali fata de acest subiect sunt peremistii, care pledeaza pentru exmatricularea absoluta a politicienilor din afaceri. Parlamentarii nu trebuie sa mai faca parte din Consiliile de Administratie ale firmelor de stat si private si nici din Adunarile Generale ale Actionarilor pentru ca acestia -pot aduce contracte si foloase materiale intrand astfel in conflict de interese-, arata Dumitru Badea, vicepresedinte PRM.

Partidul condus de C.V. Tudor are insa aproximativ 30% de parlamentari aflati in aceasta situatie – cum este Dorel Onaca – in legatura cu care PRM va trebui sa ia o decizie, apreciaza senatorul Badea. In privinta asumarii raspunderii pe legea anticoruptie, partidul se va opune -fie si numai pentru forma in care va fi promovata-, prin sarirea parlamentului, arata vicepresedintele PRM.