Acasă Politic Premierul Ponta în contradicție cu candidatul la Președinție Ponta

Premierul Ponta în contradicție cu candidatul la Președinție Ponta

DISTRIBUIȚI

Analiza programului candidatului la președinție PSD surprinde prin contradicțiile dureroase dintre faptele lui Ponta ca Premier și promisiunile ca Președinte. Mirarea nu e prea mare. Să nu uităm că deputatul Ponta a avut mari dificultăți de a conviețui cu Premierul Ponta.
Ascensiunea de la deputatul Ponta la Premierul Ponta a fost o gaură neagră în politica românească.Aspirația de la Premierul Ponta la Președintele Ponta este un dezastru. Ca deputat nu a făcut mare lucru. Activitatea parlamentară a deputatului Victor Ponta în cifre: 21 de luări de cuvânt și 4 propuneri legislative inițiate. Nimeni nu a uitat că Roșia Montană chiar l-a aruncat într-o contradicție cu propria lui persoană, ca deputat și premier.
Faptele concrete ale Premierului se contrazic acum grav cu vorbele goale din  cursa prezidențială. Ca premier nu și-a respectat promisiunile. Ca Președinte nici atât. Va trăda românii așa cum și-a trădat toți partenerii de drum. Activitatea ca premier și promisiunile din programul candidatului la președinție sunt în neconcordanță. Președintele Ponta promite exact ceea ce nu a fost capabil să facă Premierul Ponta.
Iată dovezile:
1. Premierul Ponta a crescut rata sărăciei. Gradul de sărăcie și excluziune socială în 2012 și în 2013 – cu Ponta Premier si PSD la guvernare, au fost mai mari decât în anul 2011- cu PDL la guvernare. O confirmă datele oficiale ale Eurostat aici. Președintele Ponta promite acum o strategie naţională de luptă împotriva sărăciei (p.16).
2. Premierul Ponta a introdus și majorat 36 de taxe, fără nicio analiză de impact, care au dus la creșterea prețurilor și au sărăcit și mai tare românii. Președintele Ponta promite un stil de guvernare în care se menține un echilibru între creșterea economică şi reparațiile sociale (p.16), reducerea numărului de taxe și a birocrației fiscale (p. 21).
3. Premierul Ponta impozitează în plus agricultorii cu 16% pe veniturile din creșterea și exploatarea animalelor, din cultura plantelor și din valorificarea produselor agricole. Mai mult, din subvențiile de la stat pentru fermieri 16% ajung tot în buzunarul guvernului. Ponta a introdus și CAS-ul de 5,5 puncte procentuale pe veniturile din arendă. Președintele Ponta promite transformarea României în „Grânarul Europei” și susținerea agriculturii (p. 21).
4. Rata șomajului în rândul tinerilor până în 25 de ani a crescut cu Ponta la guvernare, de la 22,6% în 2012, la 23,7% în anul 2013, conform Eurostat.  Președintele Ponta promite  stimularea tinerilor care studiază în străinătate să revină în țară (p. 23) și crearea de noi locuri de muncă pentru tineri (p. 24).
5. Premierul Ponta a tăiat investițiile publice cu aproape o cincime în primele 8 luni ale anului și a falimentat firmele românești. Din 2012, până în prezent, 320 mii de companii și-au închis definitiv porțile. Peste 75 de mii de firme private s-au închis de la începutul anului 2014 până în prezent, la care se adaugă alte 18 mii de firme intrate în insolvență în acest an. Președintele Ponta promite să facă din România un centru industrial est-european (p.19). Ponta spune, în programul său, că în următorii 10 ani România poate intra în top 15 țări europene cele mai competitive economic şi în top 40 țări din lume din acest punct de vedere (p. 21).
6. Oltchim sau RAAN au fost băgate în insolvență. Privatizările CFR și Oltchim au eșuat lamentabil. Regiuni întregi au fost distruse de PSD, fără perspective alternative de dezvoltare. 20 de mii de locuri de muncă s-au pierdut numai din tăierea banilor pentru investiții în infrastructură. Dar Președintele Ponta promite continuarea Planului Național de Investiții, prin stimularea investițiilor cu valoare adăugată ridicată, care să multiplice crearea de locuri de muncă şi valoarea socială adăugată în zonele unde acestea se localizează (p. 22).
7. S-a ales praful de mândria Premierului Ponta de a fi bun român în cazul evaziunii fiscale de 230 milioane euro la Lukoil și a intervenit peste procurori pentru ridicarea sechestrului. Premierul a semnat un Memorandum cu Rompetrol prin care statul român nu își mai încasează datoria de circa 660 milioane dolari de la kazahi, închizând escrocheria deceniului din 2003 a Premierului Năstase. A uitat de români și de drepturile lor. Președintele Ponta a promis un stat care își plătește datoriile la timp și un stat apărător al intereselor românilor în relația cu marile companii (p. 18).
8. Premierul Ponta se joacă de-a desenatul autostrăzilor pe hartă. În anul 2014 nu a fost finalizat nici măcar un kilometru de autostradă. Președintele Ponta promite mari proiecte de investiții în infrastructură, în special în autostrăzi (p. 22).
9. Premierul Ponta a dat cu economia țării de pământ. În primul trimestru din anul 2014 economia a scăzut cu 0,2% față de trimestrul anterior, iar în trimestrul al doilea a scăzut cu 1% față de primul trimestru din 2014. Este cea mai mare scădere economică dintre toate statele membre UE, confirmată de Eurostat. Președintele Ponta promite creștere economică de peste 3% în fiecare an, pentru a deveni „economia de top a Europei de Est” (p.19).
10. Premierul Ponta a tăiat de la sănătate 265 mil. de lei la a doua rectificare bugetară din acest an. Mai mult a închis unități medicale, inclusiv strategice, de producere de vaccinuri. Spitalul de Ortopedie, Traumatologie şi Recuperare Medicală din Eforie Sud, care funcționa din 1908, a fost distrus în 2013 de guvernarea PSD pentru o miză pur imobiliară, pentru că terenul pe care funcționa spitalul are circa 17 hectare. Președintele Ponta promite continuarea redeschiderii spitalelor şi construirea noilor spitale regionale (p. 25).
Premierul Ponta s-ar fi putut cabla mai repede și mai pragmatic la realitățile romanești dacă ar fi citit Strategia Naţională de Competitivitate. Păcat ca nu i-a atras nimeni atenția Premierului Ponta, măcar vreun consilier mai breaz din echipa lui, că nu e bine să fie în contradicție cu Strategia Naţională de Competitivitate 2014-2020 (SNC), pe care Guvernul însuși l-a redactat și trimis Comisiei Europene și unde se spun lucrurile mai clar și mai obiectiv:
– În ciuda creșterii economice, România este o țară cu probleme sociale deosebite, îndeosebi privind: ponderea mare a populației aflate în sărăcie şi risc de excluziune socială; rata abandonului școlar mult mai ridicată față de nivelul european; ponderea redusă a populației cu studii superioare; îmbătrânirea populației/forței de muncă din cauza migrației tinerilor şi a scăderii natalității; nivel redus de educație al populației, care poate conduce la șomaj şi afecta bunăstarea pe termen lung. (p. 23 – SNC).

– Infrastructura de afaceri nu este atractivă pentru dezvoltarea proiectelor investitorilor: rutele de transport sunt foarte slab dezvoltate (îndeosebi cele rutiere) sau nevalorificate (îndeosebi cele fluviale interne); multe capacități industriale sunt energointensive; birocrația este excesivă; calificările nu sunt adecvate cerințelor pieței muncii; reconversia greoaie către ocupații productive şi creatoare de valoare adăugată a ponderii foarte ridicate a forței de muncă activă în agricultură, silvicultură şi pescuit; finanțarea redusă prin organizații nebancare; finanțarea exporturilor este nesemnificativă în totalul împrumuturilor către IMM (p. 23 –SNC).

– Povara accentuată a reglementărilor guvernamentale își spune cuvântul asupra mediului de afaceri, iar accesul la servicii de e-guvernare este redus. Pe de altă parte, numărul de taxe și de plăți ale acestora este excesiv, administrația care colectează taxele este ineficientă, taxarea excesivă are un efect negativ asupra stimulentelor de a investi sau de a participa la forța de muncă, iar nivelul de colectare a taxelor este redus și economia subterană este excesivă (p. 29 –  SNC).

– România a ajuns la o etapă a dezvoltării în care se manifestă așa-numita „capcană a țărilor cu venituri medii”, caracterizată prin faptul că avantajele competitive chiar dacă sunt relativ avansate nu susțin în mod necesar platforma creșterii viitoare (p. 37 – SNC).

 

În concluzie,

Ponta este în contradicție permanenta cu el însuși.

Ponta ne promite mult şi face exact invers.

Ponta ratează problemele reale și soluția cheie pentru creșterea competitivității în România: educația.

Alternativa la vorba multă și goală este lucrul bine făcut, accentul pe educație și respectul pentru muncă și investiții, pentru fapte, adică omul Klaus Iohannis.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.