Rectorii-parlamentari sfidează legile în încercarea de a ține cu dinții de scaun

În atenția ANI

De câteva zile, rectorii universitari care sunt și parlamentari, așa cum se obișnuiește să se cumuleze pe la noi vreo câteva funcții și salarii bune, se află într-o situație de ilegalitate pe care toți se fac că nu o observă. Cei patru privilegiați în această poziție și totodată cei „patru călăreți ai Apocalipsei învățământului superior românesc“ sunt sinecuriștii Ecaterina Andronescu, rector al Universității Politehnice din București,  Nicolae Robu, rector al Universității „Politehnica“ din Timișoara, Ștefan Iosif Drăgulescu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș“ din Timișoara, dar și Florian Popa, rector al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ din București.

Termen expirat

Deși legea educației, cea care interzice cumularea celor două calități, a intrat în vigoare de la 9 februarie, „careul de ași“ prezentat mai sus caută de mai bine de două luni să o eludeze. Chiar dacă termenul de grație pentru renunțarea la una dintre funcții este – conform legii – de 60 de zile, la expirarea acestui termen, ei se regăseau confortabil pe aceleași fotolii unde au fost numiți nu neapărat pentru competență, ci pentru că puteau, deoarece tot ei făceau aceste numiri, în calitate de politicieni. Cu toate că Agenția Națională de Integritate (ANI) preciza clar, în urmă cu circa două luni, că „în privința ocupării unei funcții de conducere sau de demnitate publică (…) simultan cu deținerea funcției de rector, legea nu instituie nicio excepție“, cei patru au dat fuga pe la Comisiile juridice – fie din Senat, fie din Camera Deputaților -, unde au cerut derogări. Chiar dacă ele nu sunt valabilie, iar aplicabilitatea acestei legi nu este discutabilă sau revizuibilă. Cei patru, în frunte cu Ecaterina Andronescu, rectorul pentru care garanta în urmă cu câțiva ani Marean „Almanahe“ Vanghelie, nu par foarte deranjați că încalcă legea, atât timp cât dețin frâiele acestor instituții. „În cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii educației naționale sau, după caz, în funcție de prevederile din regulamentele specifice care reglementează funcția sau demnitatea publică, persoanele care dețin funcția de rector trebuie să opteze între această funcție și funcția de conducere sau de demnitate publică și/sau funcția de conducere în cadrul unui partid politic, deținute“, preciza ANI. Cu toate acestea, cei patru rectori vizați de noua lege par să se fi așezat comod la umbra ilegalității, atât timp cât instituțiile abilitate să aplice legea în România se ocupă mai mult cu tăiatul frunzei la câini.