Revizuirea Constitutiei – subminarea statului national

Un adevar peren

-Nu vad nevoia de a impune o limba oficiala a tarii. Caci noi deja avem o limba a tarii. Nu este nici limba germana, nici cea maghiara, ci este limba romana!-

-Aceasta realitate nu poate fi contestata. De indata ce se intalnesc doi cetateni de nationalitati diferite si nici unul nu cunoaste limba celuilalt, de indata limba romana le slujeste ca talmaci. Cand faci o calatorie, cand te duci la iarmaroc, limba romana o cunoaste oricine. Inainte de a face incercarea daca cineva stie limba germana sau celalalt cea maghiara, conversatia incepe in graiul roman-.

Stephan Ludwig Roth – 1842

Pentru fidelitatea fata de aceste convingeri, conforme adevarului, revolutionarul german Stephan Ludwig Roth, preot reformat, a fost condamnat si executat, de tribunalele revansei unguresti, la Cluj, in ziua de 11 mai 1849, cu cateva zile inaintea dizolvarii acestor sangeroase tribunale teroriste.

Deputatii PRM, impotriva revizuirii art. 127

La sfarsitul lunii iunie (cu incepere din 18 iunie), la Camera Deputatilor au fost puse in dezbatere si supuse votului amendamentele deputatilor in vederea revizuirii Constitutiei. In fata orientarii revizuirii, care anunta modificarea caracterului national, unitar si indivizibil al statului roman, reprezentantii PRM s-au retras din Comisia de revizuire. Ei au inaintat insa amendamente impotriva textelor revizuite, pe care le-au sustinut in plenul Camerei Deputatilor, cerand mentinerea neschimbata a articolului 127 din Constitutia Romaniei. Prin revizuirea art. 127, PSD si UDMR introduceau o a doua limba in justitie, practic limba maghiara, care pe aceasta cale poate deveni a doua limba in stat. Art. 1 si art. 13 privind limba romana ca singura limba in statul roman sunt practic subminate.

Revizuirea art. 127, in sensul cerut si impus de UDMR partidului de guvernamant, deschide portile catre un stat cu doua limbi oficiale, cu doua nationalitati, si, mai ales, catre autonomizarea zonelor care pot renunta astfel la limba romana. Drumul catre crearea unui stat in stat in mijlocul Romaniei este deschis de aceasta revizuire, care suspenda caracterul indivizibil al statului roman. Art. 1 din Constitutie devine prin revizuire inoperant. Introducerea limbii maghiare in administratie si in justitie, prin revizuirea art. 119 si 127, da o lovitura limbii romane ca limba oficiala in statul roman, si devine un argument pentru federalizare.

Deputatii PRM si-au prezentat in plenul Camerei Deputatilor argumentele impotriva revizuirii Constitutiei, iar in fata complicitatilor revizionistilor din PSD si UDMR, dar si din PD si PNL, au parasit, in 27 iunie 2003, in semn de protest, sala lucrarilor de revizuire. Reproducem interventiile lor dupa stenograma sedintelor.

O revizuire neintemeiata

Deputatul Lucian Augustin Bolcas:

Partidul Romania Mare aduce un punct de vedere care nu concorda cu decizia luata de celelalte partide si formatiuni parlamentare de revizuire a acestei Constitutii. Si, cu toate acestea, Partidul Romania Mare nu se simte izolat in demersul pe care-l face, de a-si expune democratic punctul de vedere in fata domniilor voastre, cu tot respectul pentru decizia pe care ati luat-o.

Partidul Romania Mare nu se simte izolat in acest demers al sau, pentru ca un sondaj Gallup de acum doi ani stabilea ca 82% din populatia tarii nu are cunostinta si nu este interesata de revizuirea Constitutiei. Iar ultimul sondaj IRSOP in aceasta privinta, de la inceputul anului, stabileste ca 52% din populatia tarii nu este interesata de procesul revizuirii Constitutiei.

In aceste conditii, avem in spate, in sustinerea punctului nostru de vedere, punctul de vedere al majoritatii populatiei tarii.

Ma intereseaza un aspect si as vrea sa am un discurs loial. Exista situatii in care gandirea si forta de previziune a clasei politice pot sa impuna un anume curs care este favorabil populatiei care nu-l percepe. Dar situatia nu este valabila pentru tara noastra. Pentru ca, daca vom socoti aceasta revizuire a Constitutiei ca principal instrument in viitoarea aderare la structurile europene, veti vedea ca 82% din populatia tarii este pentru aceasta aderare in mod neconditionat. Si Partidul Romania Mare, care nu a initiat si se opune in acest moment revizuirii Constitutiei, este ferm pentru realizarea acestei aderari. Deci acesta nu poate sa fie un argument.

Argumentul este altul. Argumentul este ca, din jocuri politicianiste, din centre de forta care si-au impus sau si-au partajat anumite domenii de patrundere, s-a creat o alianta bizara intre cei care nu au votat Constitutia din *91 – si au avut totdeauna tendinta sa o modifice – si cei ramasi dintre autorii acelei Constitutii pentru care s-au batut.

S-a intamplat ceva fundamental in economia romaneasca, in structura sa sociala in continua prefacere la aceasta ora, din *91 si pana acum, ca sa fie necesar sa schimbam Legea fundamentala a tarii? Iertati-ma, puteti, de multe ori, sa ma acuzati de patetism. Dar, pentru mine, datorita si formatiei mele, Constitutia reprezinta Biblia juridica a unei tari. Si, in calitatea aceasta, ea este principalul garant al democratiei, dar nu prin ea insasi, prin respectare si stabilitate.

Exemplele istorice la care s-a referit domnul presedinte, pentru mine, duc la o alta concluzie. Numai stabilitatea constitutionala garanteaza democratia. Orice miscare pripita, nejustificata, este un semn al unui autoritarism care se incearca a se impune si pe care noi il refuzam.

Deputat Nicolae Leonachescu:

Onorat auditoriu,

Ne aflam in plina operatie de modificare a unor prevederi ale Constitutiei si de completare a acesteia, pentru ca documentul fundamental care sta la baza constructiei politice si sociale a Romaniei, ca stat de drept, sa corespunda sperantelor noastre si cerintelor integrarii in Europa moderna.

Cu acest prilej, acordam o mare atentie drepturilor omului si cetateanului, precum si minoritatilor etnice, religioase si lingvistice.

Asa cum este normal, urmarim ca minoritatile (romanesti) sa se bucure de drepturi egale ca si romanii si sa evolueze, neconvulsiv, dand dovada de loialitate fata de statul-gazda. Ne-am bucura daca romanii minoritari din alte state ar avea drepturile pe care noi le acordam minoritatilor.

Este momentul sa ne pronuntam mai ferm cu privire la vlahii si aromanii din Peninsula Balcanica, pentru ca au fost uitati si dreptul lor de a-si folosi limba a fost si este contestat si ignorat.

Dialectele limbii romane in care vorbesc vlahii si aromanii fac parte din patrimoniul nostru national. Este cazul sa mentionam acest fapt lingvistic in noua Constitutie si sa acordam acestor dialecte, in viitor, atentia pe care realitatile istorico-demografice o impun.

Protectia minoritatilor si a limbilor pe care le folosesc trebuie aplicata si vlahilor, pentru a proteja dialectele pe care le vorbesc inca. Ultimul vorbitor de dalmata, Tone Udaima Burbur, ne-o cere, iar realitatile ne impun acest standard unitar.

PRM respinge cea de-a doua limba in stat

Deputatul Vasalie Mois:

Tragand linie, grupul parlamentar al Partidului Romania Mare considera ca prin amendamentul propus de catre comisie s-a derapat de la prevederea art. 127, am iesi din cadrul revizuirii Constitutiei, suntem pe un alt teren, motiv pentru care suntem impotriva alin. 2. Sustinem reglementarea initiala a art. 127, care se refera strict la folosirea interpretului in justitie. Actualul text este un pas inapoi, pentru ca in materie penala cetatenii apartinand minoritatilor vor trebui sa-si plateasca un interpret, pentru ca textul nu mai prevede gratuitatea interpretului in materie de cauze penale, motiv pentru care noi suntem impotriva acestui text.

Doua observatii de ordin procedural. Daca doriti sa supunem votului acest amendament al comisiei, solicitam in numele grupului vot nominal.

Deputatul Damian Brudasca:

Eu as dori sa atrag atentia ca cel putin mass-media audio si video ne semnaleaza foarte frecvent cazuri de persoane apartinand unor minoritati etnice, care pur si simplu refuza sa foloseasca limba romana.

Exista o vadita dorinta de renuntare la limba romana, ca fiind o limba, poate, inferioara valorilor lingvistice ale limbii materne in cauza.

Pe de alta parte, tot ni se spune aici de faptul ca vom intra in Europa si va trebui sa fim din ce in ce mai europeni, pana la uitarea demnitatii nationale proprii. Sa nu uitam ca aproape de noi este o tara care este deja avansata in acest proces de integrare europeana si euroatlantica – ma refer la Ungaria – care manifesta o totala indiferenta fata de reactia europeana privind modul in care-si trateaza minoritatile etnice.

Noi ar trebui sa urmam modelul acestei tari si sa practicam exact acelasi tratament al minoritatilor pe care il aplica tara respectiva, considerata extrem de democratica, extrem de moderna, extrem de europeana.

Prin urmare, nu vad de ce in Romania s-ar exagera in acest sens, nu am nimic impotriva respectului fata de minoritati, a posibilitatilor, acolo unde este cazul, si nu in mod necontrolat, sa se acorde posibilitatea ca reprezentantul unei minoritati etnice sa-si apere drepturile in fata instantelor de judecata.

Dar de ce sa exageram noi si sa nu urmam modelul unei tari vecine, unde minoritatea romana, spre exemplu, nu are aceste drepturi de a se exprima, nici macar in limba materna, iar daca o face, cheltuielile pentru interpret sunt suportate de justitiabil si nu de aparatul, de institutiile sau de instantele de judecata.

Prin urmare, cred ca in primul rand trebuie sa mentinem prevederile art. 127 (din Constitutia nerevizuita), care vorbesc despre dreptul la interpret.

Este o renuntare la care nu ne obliga nimeni, decat probabil servilismul in fata acestei amenintatoare sau amenintari permanente cu gogorita care inseamna ca Europa ne va inchide usa in nas.

Deputatul Lucian Augustin Bolcas:

Hai sa presupunem ca acest text se va aplica. Aceasta inseamna, contrapunandu-l celui de-al doilea text care creeaza un drept suplimentar, dreptul la interpret pentru cetatenii straini si apatrizi, ca ii privez de un drept, de dreptul la interpret, ceea ce nu se poate. Noi vrem sa le acordam dreptul la interpret. Pentru ca daca acest drept nu este stipulat, in primul rand li se poate refuza interpretul si in al doilea rand interpretul poate sa fie luat numai procedural, si civil si penal, numai pe cheltuiala lor. Daca este o obligatie constitutionala, eu le asigur, le garantez exprimarea in limba materna, pe care, repet, o respectam.

Dar daca eu permit sa se creeze in Constitutie aceasta categorie aparte, privata de un drept si mai ales privata de obligatia instantelor de a consemna in limba romana ceea ce este garantat numai de prezenta interpretului, se va ajunge la o interpretare care o sa ne doara pe toti care tinem la caracterul de limba oficiala al limbii romane.

De fapt, dumneavoastra votati acum daca separam justitia romana de justitia minoritatilor.

Sub aceste aspecte, va rugam sa primiti amendamentul nostru de eliminare, pentru ca textul anterior garanteaza ceea ce este mai scump fiecarui popor, fiecarei etnii: limba sa. O garanteaza pentru minoritatile conlocuitoare, o garanteaza pentru romanii majoritari a caror limba este – si, repet, mereu va ramane – limba romana.

Va multumesc. (Aplauze din partea stanga a salii.)

Un stat federal prin revizuire

Deputatul Adrian Moisoiu:

Domnule presedinte,

Stimati colegi,

De la inceput, doresc sa aduc la cunostinta, celor care nu cunosc, ca sunt deputat de Mures, un judet unde romanii si ungurii traiesc intr-o proportie de 53,2%, respectiv 39,2%, locuind in Targu Mures, unde proportia este de 50,3% fata de 46,7%. Ca atare, problema convietuirii romano-maghiare imi este la fel de bine cunoscuta, ca si domnului deputat PSD de Covasna – Vlad Casunean.

Am ascultat cu deosebita atentie interventiile dumneavoastra referitoare la modificarea art. 127 din Constitutie, motiv pentru care va rog sa-mi permiteti sa va prezint punctul meu de vedere, personal.

Interventia distinsului nostru presedinte, atat al Camerei Deputatilor, cat si al Comisiei de revizuire a Constitutiei, domnul Valer Dorneanu, pe care il stimez in mod deosebit, a fost prea lunga si de data aceasta as defini-o incalcita, ceea ce mi-ar permite sa o definesc cu ajutorul unei zicale: -Cine se scuza se acuza!-

Folosesc cuvantul acuza, datorita faptului ca domnia sa trebuia sa gaseasca argumente prin care sa sustina parerea unei comisii al carei presedinte este, dar pe care sunt convins ca in forul interior al domniei sale nu le-a insusit. Fiind presedinte al Camerei Deputatilor si vicepresedinte al PSD, se intelege ca este obligat sa sustina prevederile unui articol politic determinat de existenta unui protocol de colaborare in parlament, intre PSD si UDMR.

Problema este insa mult prea importanta si fiecare suntem obligati sa ne asumam raspunderea pentru votul pe care il acordam. Peste un an, in campania electorala in care vom fi angrenati, va trebui sa dam socoteala electoratului pentru modul in care l-am reprezentat.

Votul acesta de la art. 127 de fapt anuleaza ceea ce am votat la art. 1, cum ca Romania este -un stat national, unitar, suveran si indivizibil-. Prin revizuirea art. 127, UDMR isi implineste visul de a realiza din Romania un stat federal: dupa ce a primit dreptul de a se folosi de limba maghiara in administratie, de data aceasta si-l intregeste prin utilizarea ei in justitie. In acest fel, infiintarea enclavelor etnice este parafata! Prin presiuni, in care sunt mari maestri, se va consfinti -buna convietuire- cu romanii, fie prin asa-zisa -separare-, fie prin izgonirea acestora din spatiul transilvan, fie prin maghiarizarea lor!

Dumneavoastra probabil nu cunoasteti ca, utilizand argumente de genul: -Daca avem dreptul nu il vom folosi, dar ne vom simti si noi bine…-, adica -sa beneficiem si noi de un confort-, dupa cum spunea distinsul nostru coleg reprezentant al UDMR, la sedintele Consiliului Judetean Mures. Dupa ce s-a realizat, cu aproape un miliard de lei, o instalatie de traducere simultana, consilierii UDMR, buni cunoscatori ai limbii romane, astazi vorbesc numai in limba maghiara, si alocutiunile lor se traduc consilierilor romani care nu stiu limba la casca.

Cu alte cuvinte, eu acuz, in acest moment, UDMR ca vrea sa-si insuseasca un drept prin fagaduieli mincinoase, deci il acuz de rea-credinta!

Ce facem insa cu limba romana, fiindca, potrivit art. 13 din Constitutie, ea este limba oficiala in Romania? Ce rost are ca ea sa fie invatata de catre etnicii maghiari, daca tot nu au nevoie de ea? Sa nu-mi spuneti ca din motive de cultura, fiindca cultura noastra ei o tot subestimeaza in mod permanent!

Dar de ce nu sustin aceasta solicitare celelalte minoritati: turcii, tatarii, grecii, ucrainenii, polonezii etc.? Ei nu au greutati de exprimare? Sau pentru ca ei sunt cu adevarat loiali statului roman, nu sunt iredentisti si nu nazuiesc la revizuirea Tratatului de la Trianon!

Nu voi continua sa aduc si alte argumente, dar apelez la intelepciunea, constiinta dumneavoastra si curajul de a va desprinde de indicatiile primite la grup si va propun sa votati amendamentul PRM, pe care vi l-a prezentat domnul deputat Vasalie Mois, adica art. 127 sa ramana nemodificat, asa cum este el in Constitutia actuala.

Va rog sa retineti: obiectul acestui vot este Patria, si chiar daca o sa ma acuzati ca incerc sa va implic sentimental, analizati si recunoasteti ca Patria nu este negociabila! Avand in vedere importanta acestui vot, sustin si cea de-a doua propunere, ca votul la acest articol sa fie uninominal, pentru ca istoria sa-l consemneze!

Va las pe dumneavoastra sa apreciati daca este un titlu de glorie sa fii membru al unui partid (PSD) si sa faci permanent politica UDMR!

La judecata de apoi ne vom prezenta fiecare cu faptele noastre.

Va multumesc si il rog pe bunul Dumnezeu sa va dea gandul cel bun!

Revizuirea – o tranzactie UDMR-PSD

Presedintele de sedinta, deputatul Viorel Hrebenciuc:

Da. Domnul Bolcas vrea sa ne anunte ca vor parasi sala. Va rog. (Amuzament in grupul PSD.)

Deputatul Lucian Augustin Bolcas:

Da, domnule presedinte, pentru ca noi consideram ca o Constitutie a unei tari, Constitutia Romaniei, nu poate sa fie rodul tranzactiilor politice de moment intre UDMR si PSD. (Aplauze in grupul PRM.)

Noi consideram ca suprema valoare constitutionala caracterul de limba oficiala al limbii romane si caracterul unitar al justitiei romanesti pe teritoriul statului national unitar si suveran si, in aceste conditii, nu vrem sa participam in continuare la consfintirea prin votul pe care l-ati dat si care va antameaza raspunderea, nu in fata noastra, ci, evident, a istoriei, pentru ceea ce va urma.

Grupul parlamentar al PRM, cum ati anticipat, paraseste aceste lucrari.

Deputatii PRM, impotriva revizuirii art. 127

La sfarsitul lunii iunie (cu incepere din 18 iunie), la Camera Deputatilor au fost puse in dezbatere si supuse votului amendamentele deputatilor in vederea revizuirii Constitutiei. In fata orientarii revizuirii, care anunta modificarea caracterului national, unitar si indivizibil al statului roman, reprezentantii PRM s-au retras din Comisia de revizuire. Ei au inaintat insa amendamente impotriva textelor revizuite, pe care le-au sustinut in plenul Camerei Deputatilor, cerand mentinerea neschimbata a articolului 127 din Constitutia Romaniei. Prin revizuirea art. 127, PSD si UDMR introduceau o a doua limba in justitie, practic limba maghiara, care pe aceasta cale poate deveni a doua limba in stat. Art. 1 si art. 13 privind limba romana ca singura limba in statul roman sunt practic subminate.

Revizuirea art. 127, in sensul cerut si impus de UDMR partidului de guvernamant, deschide portile catre un stat cu doua limbi oficiale, cu doua nationalitati, si, mai ales, catre autonomizarea zonelor care pot renunta astfel la limba romana. Drumul catre crearea unui stat in stat in mijlocul Romaniei este deschis de aceasta revizuire, care suspenda caracterul indivizibil al statului roman. Art. 1 din Constitutie devine prin revizuire inoperant. Introducerea limbii maghiare in administratie si in justitie, prin revizuirea art. 119 si 127, da o lovitura limbii romane ca limba oficiala in statul roman, si devine un argument pentru federalizare.

Deputatii PRM si-au prezentat in plenul Camerei Deputatilor argumentele impotriva revizuirii Constitutiei, iar in fata complicitatilor revizionistilor din PSD si UDMR, dar si din PD si PNL, au parasit, in 27 iunie 2003, in semn de protest, sala lucrarilor de revizuire. Reproducem interventiile lor dupa stenograma sedintelor.

O revizuire neintemeiata

Deputatul Lucian Augustin Bolcas:

Partidul Romania Mare aduce un punct de vedere care nu concorda cu decizia luata de celelalte partide si formatiuni parlamentare de revizuire a acestei Constitutii. Si, cu toate acestea, Partidul Romania Mare nu se simte izolat in demersul pe care-l face, de a-si expune democratic punctul de vedere in fata domniilor voastre, cu tot respectul pentru decizia pe care ati luat-o.

Partidul Romania Mare nu se simte izolat in acest demers al sau, pentru ca un sondaj Gallup de acum doi ani stabilea ca 82% din populatia tarii nu are cunostinta si nu este interesata de revizuirea Constitutiei. Iar ultimul sondaj IRSOP in aceasta privinta, de la inceputul anului, stabileste ca 52% din populatia tarii nu este interesata de procesul revizuirii Constitutiei.

In aceste conditii, avem in spate, in sustinerea punctului nostru de vedere, punctul de vedere al majoritatii populatiei tarii.

Ma intereseaza un aspect si as vrea sa am un discurs loial. Exista situatii in care gandirea si forta de previziune a clasei politice pot sa impuna un anume curs care este favorabil populatiei care nu-l percepe. Dar situatia nu este valabila pentru tara noastra. Pentru ca, daca vom socoti aceasta revizuire a Constitutiei ca principal instrument in viitoarea aderare la structurile europene, veti vedea ca 82% din populatia tarii este pentru aceasta aderare in mod neconditionat. Si Partidul Romania Mare, care nu a initiat si se opune in acest moment revizuirii Constitutiei, este ferm pentru realizarea acestei aderari. Deci acesta nu poate sa fie un argument.

Argumentul este altul. Argumentul este ca, din jocuri politicianiste, din centre de forta care si-au impus sau si-au partajat anumite domenii de patrundere, s-a creat o alianta bizara intre cei care nu au votat Constitutia din *91 – si au avut totdeauna tendinta sa o modifice – si cei ramasi dintre autorii acelei Constitutii pentru care s-au batut.

S-a intamplat ceva fundamental in economia romaneasca, in structura sa sociala in continua prefacere la aceasta ora, din *91 si pana acum, ca sa fie necesar sa schimbam Legea fundamentala a tarii? Iertati-ma, puteti, de multe ori, sa ma acuzati de patetism. Dar, pentru mine, datorita si formatiei mele, Constitutia reprezinta Biblia juridica a unei tari. Si, in calitatea aceasta, ea este principalul garant al democratiei, dar nu prin ea insasi, prin respectare si stabilitate.

Exemplele istorice la care s-a referit domnul presedinte, pentru mine, duc la o alta concluzie. Numai stabilitatea constitutionala garanteaza democratia. Orice miscare pripita, nejustificata, este un semn al unui autoritarism care se incearca a se impune si pe care noi il refuzam.

Deputat Nicolae Leonachescu:

Onorat auditoriu,

Ne aflam in plina operatie de modificare a unor prevederi ale Constitutiei si de completare a acesteia, pentru ca documentul fundamental care sta la baza constructiei politice si sociale a Romaniei, ca stat de drept, sa corespunda sperantelor noastre si cerintelor integrarii in Europa moderna.

Cu acest prilej, acordam o mare atentie drepturilor omului si cetateanului, precum si minoritatilor etnice, religioase si lingvistice.

Asa cum este normal, urmarim ca minoritatile (romanesti) sa se bucure de drepturi egale ca si romanii si sa evolueze, neconvulsiv, dand dovada de loialitate fata de statul-gazda. Ne-am bucura daca romanii minoritari din alte state ar avea drepturile pe care noi le acordam minoritatilor.

Este momentul sa ne pronuntam mai ferm cu privire la vlahii si aromanii din Peninsula Balcanica, pentru ca au fost uitati si dreptul lor de a-si folosi limba a fost si este contestat si ignorat.

Dialectele limbii romane in care vorbesc vlahii si aromanii fac parte din patrimoniul nostru national. Este cazul sa mentionam acest fapt lingvistic in noua Constitutie si sa acordam acestor dialecte, in viitor, atentia pe care realitatile istorico-demografice o impun.

Protectia minoritatilor si a limbilor pe care le folosesc trebuie aplicata si vlahilor, pentru a proteja dialectele pe care le vorbesc inca. Ultimul vorbitor de dalmata, Tone Udaima Burbur, ne-o cere, iar realitatile ne impun acest standard unitar.

PRM respinge cea de-a doua limba in stat

Deputatul Vasalie Mois:

Tragand linie, grupul parlamentar al Partidului Romania Mare considera ca prin amendamentul propus de catre comisie s-a derapat de la prevederea art. 127, am iesi din cadrul revizuirii Constitutiei, suntem pe un alt teren, motiv pentru care suntem impotriva alin. 2. Sustinem reglementarea initiala a art. 127, care se refera strict la folosirea interpretului in justitie. Actualul text este un pas inapoi, pentru ca in materie penala cetatenii apartinand minoritatilor vor trebui sa-si plateasca un interpret, pentru ca textul nu mai prevede gratuitatea interpretului in materie de cauze penale, motiv pentru care noi suntem impotriva acestui text.

Doua observatii de ordin procedural. Daca doriti sa supunem votului acest amendament al comisiei, solicitam in numele grupului vot nominal.

Deputatul Damian Brudasca:

Eu as dori sa atrag atentia ca cel putin mass-media audio si video ne semnaleaza foarte frecvent cazuri de persoane apartinand unor minoritati etnice, care pur si simplu refuza sa foloseasca limba romana.

Exista o vadita dorinta de renuntare la limba romana, ca fiind o limba, poate, inferioara valorilor lingvistice ale limbii materne in cauza.

Pe de alta parte, tot ni se spune aici de faptul ca vom intra in Europa si va trebui sa fim din ce in ce mai europeni, pana la uitarea demnitatii nationale proprii. Sa nu uitam ca aproape de noi este o tara care este deja avansata in acest proces de integrare europeana si euroatlantica – ma refer la Ungaria – care manifesta o totala indiferenta fata de reactia europeana privind modul in care-si trateaza minoritatile etnice.

Noi ar trebui sa urmam modelul acestei tari si sa practicam exact acelasi tratament al minoritatilor pe care il aplica tara respectiva, considerata extrem de democratica, extrem de moderna, extrem de europeana.

Prin urmare, nu vad de ce in Romania s-ar exagera in acest sens, nu am nimic impotriva respectului fata de minoritati, a posibilitatilor, acolo unde este cazul, si nu in mod necontrolat, sa se acorde posibilitatea ca reprezentantul unei minoritati etnice sa-si apere drepturile in fata instantelor de judecata.

Dar de ce sa exageram noi si sa nu urmam modelul unei tari vecine, unde minoritatea romana, spre exemplu, nu are aceste drepturi de a se exprima, nici macar in limba materna, iar daca o face, cheltuielile pentru interpret sunt suportate de justitiabil si nu de aparatul, de institutiile sau de instantele de judecata.

Prin urmare, cred ca in primul rand trebuie sa mentinem prevederile art. 127 (din Constitutia nerevizuita), care vorbesc despre dreptul la interpret.

Este o renuntare la care nu ne obliga nimeni, decat probabil servilismul in fata acestei amenintatoare sau amenintari permanente cu gogorita care inseamna ca Europa ne va inchide usa in nas.

Deputatul Lucian Augustin Bolcas:

Hai sa presupunem ca acest text se va aplica. Aceasta inseamna, contrapunandu-l celui de-al doilea text care creeaza un drept suplimentar, dreptul la interpret pentru cetatenii straini si apatrizi, ca ii privez de un drept, de dreptul la interpret, ceea ce nu se poate. Noi vrem sa le acordam dreptul la interpret. Pentru ca daca acest drept nu este stipulat, in primul rand li se poate refuza interpretul si in al doilea rand interpretul poate sa fie luat numai procedural, si civil si penal, numai pe cheltuiala lor. Daca este o obligatie constitutionala, eu le asigur, le garantez exprimarea in limba materna, pe care, repet, o respectam.

Dar daca eu permit sa se creeze in Constitutie aceasta categorie aparte, privata de un drept si mai ales privata de obligatia instantelor de a consemna in limba romana ceea ce este garantat numai de prezenta interpretului, se va ajunge la o interpretare care o sa ne doara pe toti care tinem la caracterul de limba oficiala al limbii romane.

De fapt, dumneavoastra votati acum daca separam justitia romana de justitia minoritatilor.

Sub aceste aspecte, va rugam sa primiti amendamentul nostru de eliminare, pentru ca textul anterior garanteaza ceea ce este mai scump fiecarui popor, fiecarei etnii: limba sa. O garanteaza pentru minoritatile conlocuitoare, o garanteaza pentru romanii majoritari a caror limba este – si, repet, mereu va ramane – limba romana.

Va multumesc. (Aplauze din partea stanga a salii.)

Un stat federal prin revizuire

Deputatul Adrian Moisoiu:

Domnule presedinte,

Stimati colegi,

De la inceput, doresc sa aduc la cunostinta, celor care nu cunosc, ca sunt deputat de Mures, un judet unde romanii si ungurii traiesc intr-o proportie de 53,2%, respectiv 39,2%, locuind in Targu Mures, unde proportia este de 50,3% fata de 46,7%. Ca atare, problema convietuirii romano-maghiare imi este la fel de bine cunoscuta, ca si domnului deputat PSD de Covasna – Vlad Casunean.

Am ascultat cu deosebita atentie interventiile dumneavoastra referitoare la modificarea art. 127 din Constitutie, motiv pentru care va rog sa-mi permiteti sa va prezint punctul meu de vedere, personal.

Interventia distinsului nostru presedinte, atat al Camerei Deputatilor, cat si al Comisiei de revizuire a Constitutiei, domnul Valer Dorneanu, pe care il stimez in mod deosebit, a fost prea lunga si de data aceasta as defini-o incalcita, ceea ce mi-ar permite sa o definesc cu ajutorul unei zicale: -Cine se scuza se acuza!-

Folosesc cuvantul acuza, datorita faptului ca domnia sa trebuia sa gaseasca argumente prin care sa sustina parerea unei comisii al carei presedinte este, dar pe care sunt convins ca in forul interior al domniei sale nu le-a insusit. Fiind presedinte al Camerei Deputatilor si vicepresedinte al PSD, se intelege ca este obligat sa sustina prevederile unui articol politic determinat de existenta unui protocol de colaborare in parlament, intre PSD si UDMR.

Problema este insa mult prea importanta si fiecare suntem obligati sa ne asumam raspunderea pentru votul pe care il acordam. Peste un an, in campania electorala in care vom fi angrenati, va trebui sa dam socoteala electoratului pentru modul in care l-am reprezentat.

Votul acesta de la art. 127 de fapt anuleaza ceea ce am votat la art. 1, cum ca Romania este -un stat national, unitar, suveran si indivizibil-. Prin revizuirea art. 127, UDMR isi implineste visul de a realiza din Romania un stat federal: dupa ce a primit dreptul de a se folosi de limba maghiara in administratie, de data aceasta si-l intregeste prin utilizarea ei in justitie. In acest fel, infiintarea enclavelor etnice este parafata! Prin presiuni, in care sunt mari maestri, se va consfinti -buna convietuire- cu romanii, fie prin asa-zisa -separare-, fie prin izgonirea acestora din spatiul transilvan, fie prin maghiarizarea lor!

Dumneavoastra probabil nu cunoasteti ca, utilizand argumente de genul: -Daca avem dreptul nu il vom folosi, dar ne vom simti si noi bine…-, adica -sa beneficiem si noi de un confort-, dupa cum spunea distinsul nostru coleg reprezentant al UDMR, la sedintele Consiliului Judetean Mures. Dupa ce s-a realizat, cu aproape un miliard de lei, o instalatie de traducere simultana, consilierii UDMR, buni cunoscatori ai limbii romane, astazi vorbesc numai in limba maghiara, si alocutiunile lor se traduc consilierilor romani care nu stiu limba la casca.

Cu alte cuvinte, eu acuz, in acest moment, UDMR ca vrea sa-si insuseasca un drept prin fagaduieli mincinoase, deci il acuz de rea-credinta!

Ce facem insa cu limba romana, fiindca, potrivit art. 13 din Constitutie, ea este limba oficiala in Romania? Ce rost are ca ea sa fie invatata de catre etnicii maghiari, daca tot nu au nevoie de ea? Sa nu-mi spuneti ca din motive de cultura, fiindca cultura noastra ei o tot subestimeaza in mod permanent!

Dar de ce nu sustin aceasta solicitare celelalte minoritati: turcii, tatarii, grecii, ucrainenii, polonezii etc.? Ei nu au greutati de exprimare? Sau pentru ca ei sunt cu adevarat loiali statului roman, nu sunt iredentisti si nu nazuiesc la revizuirea Tratatului de la Trianon!

Nu voi continua sa aduc si alte argumente, dar apelez la intelepciunea, constiinta dumneavoastra si curajul de a va desprinde de indicatiile primite la grup si va propun sa votati amendamentul PRM, pe care vi l-a prezentat domnul deputat Vasalie Mois, adica art. 127 sa ramana nemodificat, asa cum este el in Constitutia actuala.

Va rog sa retineti: obiectul acestui vot este Patria, si chiar daca o sa ma acuzati ca incerc sa va implic sentimental, analizati si recunoasteti ca Patria nu este negociabila! Avand in vedere importanta acestui vot, sustin si cea de-a doua propunere, ca votul la acest articol sa fie uninominal, pentru ca istoria sa-l consemneze!

Va las pe dumneavoastra sa apreciati daca este un titlu de glorie sa fii membru al unui partid (PSD) si sa faci permanent politica UDMR!

La judecata de apoi ne vom prezenta fiecare cu faptele noastre.

Va multumesc si il rog pe bunul Dumnezeu sa va dea gandul cel bun!

Revizuirea – o tranzactie UDMR-PSD

Presedintele de sedinta, deputatul Viorel Hrebenciuc:

Da. Domnul Bolcas vrea sa ne anunte ca vor parasi sala. Va rog. (Amuzament in grupul PSD.)

Deputatul Lucian Augustin Bolcas:

Da, domnule presedinte, pentru ca noi consideram ca o Constitutie a unei tari, Constitutia Romaniei, nu poate sa fie rodul tranzactiilor politice de moment intre UDMR si PSD. (Aplauze in grupul PRM.)

Noi consideram ca suprema valoare constitutionala caracterul de limba oficiala al limbii romane si caracterul unitar al justitiei romanesti pe teritoriul statului national unitar si suveran si, in aceste conditii, nu vrem sa participam in continuare la consfintirea prin votul pe care l-ati dat si care va antameaza raspunderea, nu in fata noastra, ci, evident, a istoriei, pentru ceea ce va urma.

Grupul parlamentar al PRM, cum ati anticipat, paraseste aceste lucrari.

Actualitatea unui mesaj, dupa 20 de ani

Corneliu Vadim Tudor

Epistola unui martir de la Marasesti catre tradatorii de tara

Inspumata-i patria de sange

cucuveaua tipa a destin

preacinstita maica ma asteapta

la spalatul graului sa vin

Langa rau se inalbeste panza

strugurii la noapte vor plezni

este timpul nuntilor nebune

pentru mine-i cea din urma zi

Pentru mine clopote de jale

vor tragea-n biserici patruzeci

cat va fi pe lume Miorita

noi de tineri vom muri in veci

Amiroase graul a coliva

panza cade-n giulgiu orbitor

cat de mult imi este draga viata

iar acum va trebui sa mor

A intrat o sabie in tara

veneticii ne-au pradat din nou

fiece plugar – umil adoarme

si se scoala-n zori de zi erou

E un soare militar pe creste

tara-i la stramtoarea cea mai grea

hotii parca sunt fatati de ciuma

din ce oaste corbii vor cina?

Rau de sange s-a prelins din biblii

moartea ne-a dat ultimul sarut

Doamne sfinte si ceresc parinte

iata ca pe-aici nu s-a trecut!

Iata ca pe-aici va fi iar pace

ranile se vor tamadui

cand veti fi primit aceasta carte

petrecut voi fi dintre cei vii

E-un ocean de oase in adancuri

insule de cruci au rasarit

pentru cine voi muri eu oare

daca voi uitati ce-am patimit?

Pentru ce blestem si nedreptate

irosita-i astazi viata mea?

Ieremia Golia si Sturdza

au tradat mereu si vor trada

Noi lasam o Romanie Mare

voi urziti la destramarea ei

cum pot oare, Doamne, sa se nasca

vipere dintr-un popor de lei?

Ne-nghetara oasele-n transee

intru slava limbii din batrani

voi o targuiti prin Europa

vi-e rusine ca sunteti romani

Nu vorbesc de liftele de-afara

si de carcotasii fara neam

fiecare-si va primi rasplata –

eu cu voi, romanii, am ce am

Aferim, homunculi fara tara

epigoni ai falei stramosesti

voi, ce va-nchinati la idoli stranii

mai veniti si-n camp la Marasesti

in puterea noptii v-as aduce

sa vedeti cum palpaie lumini

bocitoare antice cum canta

datinile noastre de crestini

Pasarile verii va-nfioare

in auz va fiarba geamat bland

si-o maicuta cu un brau de lana

rataceasca iarasi intreband

Sevele pamantului va-mbete

sa musteasca-n ierbi esente tari

fecioria stelelor rodeasca

salbe argintii de icusari

invieze numai pentru-o clipa

gurile flacailor de scrum

ca un tragic cor sa biciuiasca

pacea voastra lasa de acum

Noi murim cu patria pe buze

mai inalt onor nu poate fi

intr-o vreme tot mai ticaloasa

fara tara nu puteti trai

Nu batjocoriti aceste jertfe

idealul patriei sublim

nu ne pangariti mausoleul

inca mai putem sa va oprim

inca mai avem ulei in oase

ochii nostri inca-s torte vii

zguduit de lacrimi si de sange

va crapa pamantul intr-o zi

si tarati veti fi la judecata

va veti spovedi ca scosi din minti

vanzatori de tara si de datini

iude apostate cu arginti

inghititi veti fi de vii, cu totii

eu sunt solul marii razbunari

inima sa vi-o manance cainii

tradatori ai sfintei noastre tari!

Noi va asteptam, urmasi ai Romei

mai veniti si-n camp la Marasesti

poate va va umple de rusine

tragedia fiintei romanesti

Oare cum nu v-a trezit la viata

talcul trist al pildelor de ieri?

intr-o lume federal-sovina

noi vom fi eternii zilieri

Inima imi este indoita

va blestem, si parca as spera

cine, totusi, a tradat o data

stiu ca pan* la moarte va trada!

Corneliu Vadim Tudor

(Poem tiparit in volumul -Saturnalii-, Editura Albatros, 1983 – carte retrasa din librarii si biblioteci si data la topit)

Pagina realizata de PRM