Mircea Gioana promite programe concrete pentru cele 10 milioane de romani din afara granitelor
-Care sunt obiectiile partii romane la proiectul legii statutului maghiarilor de peste granita?
-Asa cum am anuntat, dorim sa formulam in mod public aceste obiectii-unele de forma, altele de fond- cu ocazia consultarilor pe care speram sa le avem cat de curand cu colegii nostri de la Budapesta. Dorim sa abordam aceasta problema in spiritul parteneriatului dintre tarile noastre. Sunt cateva chestiuni de ordin general, cred ca o parte din ele ar fi putut fi evitate daca am fi putut sa ne consultam inainte ca acest text sa fi avut o forma conturata; a doua chestiune, care ne preocupa in egala masura, este chestiunea procedurala. Exista deja un punct de vedere consolidat la nivelul executivului, avem un punct de vedere formal si decizi noastra a fost sa asteptam sa vedem cum se desfasoara si vizita primului ministru slovac.
-Va veti consulta si cu celelalte state vecine Ungariei, care sunt atinse de acest proiect?
-Vom incerca sa vedem daca, impreuna cu tari care au aceleasi interese-si ma refer inclusiv la Ungaria-puntem avea o pozitie comuna. In ceea ce priveste Ungaria, interesul nostru este de a avea o relatie cat mai buna, o relatie de tip european si in care incercam sa minimizam unele potentile efecte mai putin placute ale unor actiuni in principal de natura politica interna ungureasca.
-Nu este oarecum tardiv, de vreme ce statutul s-a dezbatut deja in comisiile parlamentului de la Budapesta?
-Proiectul este, deocamdata, supus dezbaterii parlamentare, la ora aceasta nu este decat o propunere a executivului. Evident ca vor avea loc si dezbateri, dupa adoptarea unei legi exista si proceduri si norme de aplicare, deci sunt destul de multe lucruri care pot sa survina de acum si pana la intrarea in vigoare a acestei legi.
-Credeti ca veti reusi sa mai obtineti o modificare de text pe parcursul procesului legislativ?
-Este o problema a parlamentului maghiar sa isi dezbata legile pe care si le doresc; este in egala masura firesc, cand este vorba despre cetatenii altei tari-in cazul in speta de cetatenii romani- sa avem un cuvant de spus, si acest cuvant il vom spune extrem de clar dar respectand atat cutuma diplomatica,cat si calitatea foarte buna a relatiilor biaterale in ansamblul lor.
-Ce proiecte avem noi pentru romanii de peste granita? va sa folositi, eventual, sa folositi modelul maghiar daca prin negociere se obtine un document bun?
-Am impresia ca dezbaterea se indreapta spre o pista falsa. Aici nu este vorba de un precedent pentru o minoritate sau pentru o tara, ci este vorba de directa in care merge dezbaterea in Europa cu privire la minoritati si la viitorul nostru comun intr-o Europa unita. Sunt lucruri foarte importante cu mult mai semnificative decat acest statut, de exemplu,in Balcanii de vest, sunt chestiuni importante legate de minoritati care se intampla in Macedonia in aceasta perioada. Exista o dezbatere extrem de importanta in Europa, in ansamblul sau-atat drepturile minoritatilor cat si relatia cetatean-stat, cetatean-comunitate locala, cetatean-constructie europeana. Riscam sa privin doar o piesa dintr-un mozaic si sa pierdem ansamblul care este mult mai complex.
-Deci problema romanilor de peste granita va fi tratata in acest context?
-Nu. Am spus si in programul de guvernare ca este o prioritate pentru noi. Dorim sa iesim dintr-o anumita inertie care a dominat politica noastra vizavi de romanii de pretutindeni. Ea a fost legata pe de o parte de lipsa de resurse, pe de alta, probabil, de lipsa de proiecte.Romania nu are traditia si nici reputatia de a avea o politica agresiva din acest punct de vedere. Dorim pur si simplu sa incercam sa convingem si sa colaboram cu tarile din regiune in care exista comunitati romanesti. Putem sa gasim niste solutii mai moderne, mai firesti, indreptate spre viitor. Evolutiile din Balcanii de vest, din sudul Dunarii dar intr-o oarecare masura si evolutiile din rasaritul Romaniei, din Republica Moldova si din ucraina reprezinta schimbari importante pe care dorim sa le analizam, iar politica noastra vizavi de romanii in principal din tarile din regiune cred ca va avea un suflu si un dinamism nou.Este un subiect important pentru noi si vom incerca sa folosim inclusiv prezenta unor sefi de state din regiunea noastra care vor fi la summitul pentru mediu si dezvoltare de la Bucuresti.Vom discuta impreuna lucrurile care credem ca trebuiesc facute inclusiv pentru romanii care traiesc in afara granitelor.
-Ati facut o evaluare cu privire la numarul acestora?
-Evaluarile difera de la organizatie la organizatie, lipsind un instrument statistic credibil, dar probabil ca putem spune ca cifra de 10 milioane de romani care traiesc in afara granitelor este cifra maximala.
-Care este situatia trattului de baza dintre Romania si republica Moldova?
-Asteptam vizita presedintelui Voronin la Bucuresti; probabil ca partea moldoveana va ridica acest subiect.Vom evalua si acest aspect, asa cum vom evalua ansamblul relatiei bilaterale in functie de actiunile concrete ale noilor autoritati de la Chisinau. Asteptam sa vedem si noul guvern si directiile de politica externa pe care le vor adopta.In egala masura trebuie sa vedem cat de semnificativ este impactul acestei foarte importante schimbari de la Chisinau. Tratatul nu poate fi decat reflectarea calitatii relatiilor dintre tarile noastre, si speram ca aceasta calitate unica sa fie reflectata in tratatul de baza, daca acest trata de baza, evident, este util ambelor parti.
-Pe vremea cand se negocia acest tratat, s-a discutat mult despre utilitatea lui, care nu face decat sa consacre statalitatea Republicii Moldova.
-Nici un guvern roman nu a contestat statalitatea Republicii Moldova. E vorba despre maniera in care un tratat reflecta caracterul cu totul special, as spune exceptional al relatiei dintre Romania si Moldova si dintre doua state independente care au atat de multa traditie si istorie comuna. Raspunsel este deci ca asteptam sa vedem care sunt politicile noului guvern de la Chisinau, vom vedea care este pozitia dansilor fata de tratat si sunt convins ca acest subiect va fi abordat in intalnirea la nivel inalt dintre presedintii Iliescu si Voronin.
-In ce stadiu ne aflam cu tratatul de baza intre Romania si Federatia Rusa?
-El este practic in evaluarea activa a ambelor diplomatii, suntem acum intr-un proces foarte dinamicin evaluarea cadrului juridic bilateral-este un cadru imens, in mare masura neactualizat-ne uitam la intreg ansamblul relatiilor noastre cu Federatia Rusa-in domeniul economic, politic, financiar. Vom vedea in perioada urmatoare in ce directie merg discutiile dintre noi.
-Care este punctul cel mai sensibil al acestor negocieri? Denuntarea tratatului Ribbentropp-Molotov?
-Cred ca perioada in care subiectele care in mod traditional au facut incheierea tratatului mai dificila a trecut. Ele raman, sunt chestiuni instorice, de simbolistica nationala importanta pentru noi, iar altele importante pentru partea rusa. Dinamica relatiilor noastre merge in directia buna, intalnirile mele cu ministrul de externe Ivanov au servit acestui scop si sa speram ca de ambele parti se va gasi suficienta flkexibilitate de a solutiona probleme inclusiv de genul tratatului de baza.
-Cat de mult tine Romania la denuntarea Tratatului Ribbentropp Molotov?
-Este o chestiune de simbolistica nationala dar care in termeni practici, geostrategici, in ceea ce numesc unii politologi real-politik nu are o semnificatie imediata, dar el ramane pentru romani, pentru memoria afectiva a natiunii noastre un subiect foarte dureros.In egala masura nu dorim ca acest gen de chestiuni, cat de importantre ar fi pentru noi sa ne duca intr-o directie in care am putea bloca relatiile cu tari importante numai pe acest temei.Credem ca acest spirit se simte la noua conducere de la Kremlin, este vorba despre o politica mult mai practica, mult mai concreta.Speram ca aceasta abordare sa conduca la depasirea unor greutati care tin exclusiv de trecut.
-In ceea ce priveste Tezaurul, s-a ajuns la discutii ceva mai concrete?
-In ultima perioada nu au fost progrese pe aceasta tema.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
