Romanii de pretutindeni raman o masa de manevra electorala

Puterea politica, indiferent de culoare, se arata interesata de soarta romanilor din diaspora numai atunci cand se pune problema colectarii voturilor. Chinurile facerii unui statut pentru 1,7 milioane de maghiari sunt mai importante, in viziunea guvernamentala, decat cele pentru a proteja cele 8-10 milioane de romani de peste granita, care pompeaza in bugetul de stat aproximativ 4 miliarde de euro anual. Exemplul Budapestei care a impus asa-numita lege a maghiarilor din afara granitelor nu a fost urmat de oficialitatile de la Bucuresti. Nici pana la aceasta data comunitatile romanesti din strainatate nu beneficiaza de avantajele unei legi care sa le asigure drepturi cel putin egale cu cele pe care maghiarii din Romania le clameaza.

In 2004, doua proiecte legislative se bateau pentru a-i seduce pe romanii din afara granitelor si a le atrage voturile. Unul apartinea Ministerului Afacerilor Externe, prin Departamentul Romanilor de Pretutindeni (DRP), condus la acea data de Titus Corlatean, celalalt apartinea senatorului liberal Teodor Melescanu. Textul inaintat de DRP a fost aprobat prin ordonanta de urgenta in octombrie 2004, fiind inaintat parlamentului in procedura de urgenta. Dupa ce a venit la putere, tandemul guvernamental a retras discret proiectul de lege, fara insa a inainta un altul care sa-l inlocuiasca.

Cateodata, PSD mai face si lucruri bune

Cutuma europeana impune ca orice act normativ care vizeaza drepturile minoritatilor sa primeasca avizul Comisiei de la Venetia si al OSCE. Guvernul Nastase a primit -incuviintarea de euroconformitate-, dar Comisia obliga autoritatile sa nu impuna proiectul, ci sa-l difuzeze tuturor tarilor din regiune direct interesate. -Adoptarea era conditionata de ok-ul statelor si nu am avut nici un fel de obiectii-, ne-a declarat deputatul PSD Titus Corlatean. Executivul a facut la acea data o miscare inteligenta, pentru ca, odata primit avizul oficialitatilor europene, era destul de dificil ca statele pe teritoriul carora exista largi comunitati de romani sa reproseze ceva actului normativ.

Ce face guvernul?

Nimic, deocamdata. Printre obiectivele executivului pe 2005 se afla si adoptarea proiectului de lege privind acordarea de sprijin comunitatilor romanesti de pretutindeni. Secretarul de stat Mihai Gheorghiu ne-a declarat ca la Ministerul Afacerilor Externe se afla in lucru un proiect ce va fi inaintat parlamentului de abia in februarie 2006. Pentru ca un nou act normativ de acest gen ar putea fi intarziat cu cel putin sase luni pana va primi avizul Comisiei de la Venetia si al OSCE, se va tine cont de fostul proiect al Guvernului Nastase. In viziunea pesedista, DRP se organiza ca institutie publica, cu personalitate juridica, in subordinea guvernului si coordonarea primului-ministru. Printr-o ordonanta de urgenta din luna martie a acestui an, DRP a trecut in ograda MAE. -Noi vrem sa ramana in MAE, data fiind legatura ce o avem cu sistemul diplomatic. Forma este o chestiune pe care o vom rezolva ulterior-, ne-a declarat Mihai Gheorghiu. Cu un buget de 135 miliarde de lei, DRP a finantat anul acesta proiecte destul de vagi ce au fost depuse de asociatiile romanilor din afara granitelor: mass-media, educatia democratica, achizitia de carte etc.

Data fiind importanta actului, surse parlamentare ne-au declarat ca exista o serie de tratative intre putere si opozitie, astfel incat proiectul sa intrunesca o larga aprobare in legislativ. Se pare ca Teodor Melescanu a inteles importanta conditiilor puse de Comisia de la Venetia si va incerca relansarea unui text mixt, care sa cuprinda si propunerile PSD si PNL. Secretarul de stat Mihai Gheorghiu afirma ca atat proiectul MAE (care are ca baza documentul redactat de fosta conducere a DRP), cat si cel al senatorului liberal Teodor Melescanu se vor armoniza o data cu discutiile din comisiile parlamentare.