Home Politic Romanii din Ucraina si-ar dori o lege tip -Statutul maghiarilor de peste...

Romanii din Ucraina si-ar dori o lege tip -Statutul maghiarilor de peste granita-

DISTRIBUIŢI

Ucraina a trecut, la mustata, pe langa excluderea sa din Consiliul Europei. Raportul de monitorizare a fost dezbatut joi in plenul Adunarii Parlamentare, iar proiectul de rezolutie care initial prevedea antamarea procedurilor vizand excluderea Ucrainei nu face decat sa reporteze aceasta decizie pentru sesiunea din iunie, in functie de respectarea recomandarilor care i-au fost facute. Acestea privesc, in principal, anchetarea imediata si transparenta a cazurilor de violenta si a mortii unor jurnalisti, incetarea imediata a practicilor de inchidere a unor organe de media, ca si a presiunilor prin intermediul mijloacelor de tiparire si difuzare (aviz Bucurestiului!), liberalizarea dreptului la reuniuni publice.

Punctul de vedere al delegatiei romane a fost acela de a mai acorda o sansa Ucrainei, pornind de la premisa ca interesele romanilor bucovineni vor putea fi mai bine aparate avand Ucraina in interior, si nu in afara Consiliului Europei. In ceea ce priveste drepturile minoritatilor nationale, deputatul ucrainean de nationalitate romana Ion Popescu, membru in delegatia parlamentara pe langa Consiliul Europei, a afirmat in interventia sa ca problema nu este aceea a adoptarii normelor europene in legislatie – care s-a facut la cel mai inalt standard -, ci a aplicarii acestor norme in practica.

Intr-un interviu acordat ziarului -Curentul-, deputatul Ion Popescu explica situatia romanilor din Ucraina, ca si a asteptarilor pe care le au vizavi de ceea ce Romania ar trebui sa faca pentru ei.

– Care este situatia minoritatii romane din Ucraina?

– In primul rand, as dori sa subliniez faptul ca noi, romanii, mai ales cei care locuim in zona Cernautiului, a Bucovinei, a Maramuresului istoric si sudului Basarabiei nu ne consideram ca minoritate, pentru ca locuim in arealul nostru propriu, acolo unde ne-am plamadit ca popor, un segment al unui popor care a ramas in afara granitelor statului romanesc; noi ne consideram populatie autohtona bastinasa. Facem aceasta distinctie, pentru ca o minoritate ca atare are doar drepturile reflectate in Legea pentru minoritati. Populatia autohtona are dreptul la formarea unitatilor administrativ-teritoriale in locurile unde locuieste compact. In declaratia cu privire la nationalitatile Ucrainei este prevazut acest lucru, dar la nivel legislativ nu este adoptat. Fata de populatia autohtona – cum incearca sa-i declare pe tatarii din Crimeea, ca popor bastinas – va fi aplicata aceasta politica, de aceea cerem si noi si insistam sa fim recunoscuti ca populatie bastinasa si autohtona, pentru ca aceste doua notiuni in Ucraina au nuantele lor.

– Practic, ce drepturi are populatia romana?

– Astazi, numai in zona Cernauti avem 86 de scoli. E drept, in *44, cand am fost inclusi in Ucrainam aveam 144 de scoli in zona, acum sunt 114 scoli in intreaga Ucraina. Am obtinut sa deschidem inca doua scoli in raionul Cliboca, datorita faptului ca am castigat alegerile la nivelul consiliului raional, unde avem si presedintele de origine romana, si loctiitorul, si majoritatea deputatilor. Dar scoli am avut si in timpul Imperiului austro-ungar. La universitate avem o grupa de zece persoane la Facultatea de Lilologie, care pregateste profesori de limba romana, exista o grupa de limba ucraineana pentru scolile romanesti si mai sunt la unele facultati cateva grupe, unde studiaza in limba ucraineana, dar au dreptul la cateva -cote- pentru absolventii de limba romana, dar este insuficient. Incercam sa obtinem o universitate multiculturala la Cernauti, am adunat peste 100.000 de semnaturi si presedintii a trei tari – Romania, Ucraina, Republica Moldova -, in 1999, au convenit sa deschida aceasta universitate. N-are importanta cine este presedintele actual – au hotarat presedintii unei tari.

– Ce fac autoritatile ucrainene in acest sens?

– Au loc discutii in cadrul comisiei mixte asupra art. 13 cu privire la protectia minoritatilor din Tratatul de baza dintre Ucraina si Romania, dar deocamdata nu s-a ajuns la o concluzie – cand se va deschide, cum se va numi. Initial, era vorba ca pana in toamna anului 1999 sa se rezolve problema, si au trecut deja doi ani.

Avem unele probleme cu copiii, care pana la deschiderea acestei universitati pleaca in Romania. Cei care pleaca prin intermediul societatilor obstesti – baietii – au probleme cu comisariatul militar si cu sectia de vize si pasapoarte. Sectia de vize si pasapoarte cere sa i se aduca de la Comisariatul militar dovada ca are o amanare pentru serviciul militar cat isi face studiile, comisariatul militar elibereaza aceasta adeverinta in baza unei alte adeverinte aduse de la sectia de invatamant. Sectia de invatamant refuza sa le dea aceasta adeverinta copiilor care au plecat prin organizatii non-guvernamentale, motivand ca nu ei i-au trimis. Ar exista varianta ca acesti copii sa fie luati in evidenta la Consulatul Ucrainei de la Bucuresti si acesta sa legitimeze adeverintele. Speram ca la lucrarile comisiei mixte, care se vor desfasura la jumatatea lunii mai, sa se gaseasca o solutie.

– Ce ar astepta romanii din Ucraina din partea Romaniei?

– In primul rand, cand se pune problema paritatii in cursul tratativelor dintre cele doua tari, sa se spuna clar ca vorbim de paritate, dar si de proportionalitate. La 500.000 de romani din Ucraina si 66.000 de ucraineni in Romania, nu se poate cere acelasi numar de scoli. In Ucraina se spune: pana cand cei 66.000 de ucraineni din Romania nu vor avea 86 de scoli ca romanii din regiunea Cernauti, pana atunci, domnilor, nu va mai dam nimic. Sunt functionari care abordeaza problema astfel. Noi am pune problema astfel: sa se deschida o scoala numai atunci cand acest drept va fi revendicat. Noi, romanii din Ucraina, sa ne cerem acest drept si, daca ucrainenii din Romania nu cer sa aiba scoli, este problema lor si trebuie sa ne conditionam unii de altii. Apoi, daca e vorba de paritate, ucrainenii din Romania au dreptul la un deputat garantat in Parlamentul Romaniei. In Ucraina nu exista acest drept. Noi, ca sa ajungem deputati, trebuie sa candidam pe lista unui partid sau, cum este cazul meu, sa candidam independent. Ramanand cetateni loiali ai Ucrainei, noi de nationalitate suntem romani. Noi nu recunoastem faptul ca suntem ucraineni de origine romana, pentru ca nu suntem veniti de undeva de aiurea, ci locuim la noi acasa. Constitutia Ucrainei recunoaste ca poporul Ucrainean – cu majuscula – este constituit din cetatenii care apartin tuturor minoritatilor din Ucraina. Practic, Ucraina este un stat multinational.

– In aceste zile exista o ampla dezbatere privind statutul ungurilor de peste granita, pe care Budapesta incearca sa-l promoveze. Credeti ca un astfel de document ar fi util si romanilor de peste granite?

– Daca in Romania ar fi elaborata o conceptie – la nivel de lege – cu privire la romanii din afara Romaniei prin care statul roman, in conformitate cu art. 7 al Constitutiei, ar aborda problemele la toate nivelurile, asa cum face Ungaria, romanii din afara granitelor ar avea mai multe sanse sa-si pastreze fiinta lor nationala.

– Statutul ungurilor de peste granite ofera niste drepturi destul de concrete – la munca, la asistenta medicala, inlesniri pentru libera circulatie. Si-ar dori romanii din afara granitelor asa ceva?

– Precis! Mai mult decat atat, as vrea sa precizez ceva: ar trebui sa se finanteze nu persoane, ci programe de sustinere – de exemplu a unui ziar, a unei scoli romanesti, ajutoare la trimiterea copiilor la odihna, pentru ca unii sunt atat de saraci, ca n-au iesit niciodata din satul lor. Daca s-ar pune vreodata problema ca si romanii din afara granitelor sa aiba inlesniri, vom cere – pentru ca noi nu suntem vinovati ca am ramas in afara granitelor – ca cel putin noi sa nu platim pentru vize, cand ele vor fi introduse. Ar avea o mare importanta pentru ca, la urmatoarele recensaminte, romanii sa se considere romani.

– Credeti ca ar mai fi nevoie de alte consulate in afara de cele de la Cernauti si Odessa?

– Ar fi bine sa se deschida unul in zona Usgorodului, pentru ca avem acolo o comunitate de 50.000 de romani, sau chiar la Slatina, acolo unde este centrul. Ar fi bine din punctul meu de vedere sa existe un consulat la Ismail, pentru ca acolo sunt concentrati romanii. Ar fi insa foartte util sa se deschisa niste centre culturale, asa cum exista centrele culturale franceze, unde sa existe biblioteca, videoteca, muzica, organizarea manifestarilor in comun.

– In final, daca doriti sa mai adaugati ceva.

– As vrea sa le doresc tuturor romanilor sanatate si sa ne ajute Dumnezeu sa traiasca neamul.

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.