Romanii si bulgarii trec prin crize politice asemanatoare

Exista mai multe asemanari si deosebiri intre problemele politice cu care se confrunta Bulgaria si Romania, potrivit unei analize facute de Radio Europa Libera: -In Bulgaria, aceste probleme au capatat caracterul unei grave crize institutionale. Ele au aparut dupa alegerile din 26 iunie ca rezultat al faramitarii spatiului politic. Pentru prima data in parlamentul cu 240 de locuri sunt reprezentate sapte formatiuni: trei de dreapta – desprinse din fosta Uniune a Fortelor de Dreapta (UFD), doua centriste cu caracter liberal – Miscarea nationala <Simeon al doilea> si Miscarea pentru drepturi si libertati/Partidul etnicilor turci si al musulmanilor, una de stanga – Partidul socialist, si ultranationalistii din coalitia <Atac>.

Ministrul de externe Solomon Pasi, doctor in Matematica aplicativa, a calculat ca exista 45 de posibilitati de a forma o majoritate parlamentara. Practic insa, in parlament au aparut doua tabere. Prima, formata din partidul socialist, partidul turc si patru deputati independenti exclusi din <Atac>. Cea de a doua – partidul tzarist, cele trei formatiuni ale dreptei si ceea ce a mai ramas din <Atac>.

In ciuda esecului suferit de candidatul socialist la postul de prim-ministru Serghei Stanishev, gruparea de centru-stanga are sanse mai mari de succes dupa asteptatul esec al Miscarii nationale <Simeon al doilea>. Teama de alegerile anticipate va putea inclina balanta in favoarea lui Stanishev la cea de-a doua incercare a sa – cu mandatul partidului turc.

In Romania, nu putem vorbi de o criza constitutionala. Situatia in parlament este mult mai clara. Exista o majoritate, chiar daca precara, din care fac insa parte doi fosti aliati ai Partidului Social Democrat. Instabilitatea exista intr-o forma latenta. Aici intervin si contradictiile intre principalii doi parteneri la guvernare – democrati si liberali. Multi sunt tentati sa creada ca astfel de probleme pot fi rezolvate cu ajutorul alegerilor anticipate. Taierea nodului gordian cu ajutorul sabiei scrutinului este dorita de o parte a clasei politice. Primul-ministru Calin Popescu Tariceanu a si facut un pas in aceasta directie, dar a renuntat dupa ce si-a dat seama ca alegerile vor pune in pericol sansele europene ale tarii.

In Bulgaria, nimeni, in afara ultranationalistilor din <Atac> si a democratilor pentru o Bulgarie puternica ai ex-premierului Ivan Kostov, nu doreste anticipate. Si aceasta, din doua motive. Primul – nimeni, in afara celor doua formatiuni mentionate si, eventual, de Partidul Socialist, nu este sigur ca isi va putea imbunatati performanta electorala. Cel de al doilea – cu totii se tem de reactia alegatorilor furiosi in cazul in care sansele europene ale Bulgariei vor fi compromise de jocurile politice de proasta calitate. Un sondaj efectuat de canalul de televiziune Nova arata scaderea drastica pana la 14 procente a ratei increderii in parlament la numai o luna dupa alegeri. Aceasta prabusire de imagine afecteaza toate partidele si prevesteste zile grele pentru intreaga clasa politica daca se va ajunge la alegeri anticipate.

Si la Sofia, si la Bucuresti apare tot mai stringent problema formarii unei majoritati constitutionale, avand in vedere necesitatea de a fi facute repede reformele radicale, cerute de Uniunea Europeana. In Bulgaria, orice incercare de a fi reformat sistemul judiciar va intampina opozitia Curtii Constitutionale, a procurorilor si a judecatorilor care nu doresc sa renunte la imunitatea si la privilegiile castigate in ultimii 15 ani. Magistratii au avertizat deja ca astfel de modificari ale legii fundamentale vor necesita convocarea unei Mari Adunari Nationale, iar situatia din Romania poate deveni asemanatoare-.