Acesta este pretul, corect sau nu (depinde cum considera fiecare), pe care partidul de guvernamant il achita in acest an, din banii nostri bineinteles, pentru linistea sa politica. Cu aceasta suma guvernul plateste cele 18 voturi ale parlamentarilor care reprezinta minoritatile nationale si care, in urma dezertarii unor rebeli din PD, PRM si PUR spre grupul pesedist, asigura mult-dorita majoritate parlamentara. Un calcul elementar arata ca, in caz de mobilizare generala, partidul de guvernamant nu mai are nevoie nici sa cedeze la nesfarsit compromisurilor impuse de liderii UDMR si nici sa mai asculte reprosurile venite din partea umanistilor.
Trocul voturi pentru miliarde nu este o inventie a PSD, ci un sistem continuat vreme de 13 ani, intrucat reprezentantii minoritatilor in parlament au votat intotdeauna disciplinat cu cei care detineau portofelul cu bani bugetari. Astfel, pentru o suma care creste constant de la an la an, guvernul cumpara la un pret, totusi, convenabil pentru el linistea parlamentara atat de draga oricarei puteri.
Nu este exclus insa ca perpetuarea acestui sistem sa duca la inmultirea reprezentantilor minoritatilor in parlament, avand in vedere ca la alegerile din 2000 ne-am imbogatit zestrea etnica cu reprezentantii rutenilor si macedonenilor slavi, minoritati care nu existau la recensamantul din 1992.
Certuri pentru bani, gelozii, scandaluri financiare, impanate cu festivaluri de cantec, joc si voie buna, cam aceasta este scena pe care evolueaza minoritatile etnice in Romania, cu binecuvantarea tacita a tuturor guvernarilor postdecembriste.
PSD + Minoritati = majoritate parlamentara
Cifrele vorbesc intotdeauna mult mai mult decat orice argument de natura politica sau filosofica. Asa se face ca oameni pragmatici, cum sunt si pesedistii, au constatat ca pot avea o majoritate parlamentara lejera, fara sa suporte pretentiile, uneori exagerate, ale UDMR sau mofturile de domnisoara batrana ale PUR. Cheia succesului este reprezentata in aceasta ecuatie de grupul parlamentar al minoritatilor nationale. Cele 18 voturi -minoritare- adaugate la cei 164 de deputati ai PSD formeaza o majoritate de 182 voturi, din totalul celor 344 de deputati. Cu greu veti gasi vreun proiect legislativ dorit de putere si refuzat de minoritati, pentru ca altfel li s-ar reduce considerabil -pensiile alimentare de stat-, cum mai este poreclit sistemul de subventii practicat de guvernul de la Bucuresti. Or, vremurile sunt grele, fotoliul de deputat e confortabil, beneficiile functiei asijderea, iar de banii de la buget ce sa mai vorbim, asa ca nici un efort al opozitiei nu poate determina minoritatile sa voteze impotriva guvernului.
Mai e loc pentru huni, hutuli, goti si vizigoti
Daca v-ati cercetat arborele genealogic pana in perioada migratiilor si credeti ca aveti la origine sange de hutul, hun, got, vizigot sau orice migrator care a poposit pe teritoriul tarii noastre, aveti toate sansele sa ajungeti in Parlamentul Romaniei. Tot ceea ce trebuie este sa infiintati un ONG al hunilor, spre exemplu, sa convingeti sa va voteze vreo 1.200 de prieteni si iata-va ajunsi in parlament si beneficiari ai unei -pensii alimentare- suficiente pentru nevoile dvs si ale prietenilor dvs.
In absenta unei legi a minoritatilor nationale, care exista doar sub forma catorva proiecte depuse la parlament, Romania continua sa se ghideze la acest important capitol dupa Conventia-cadru privind protectia minoritatilor nationale, act adoptat in 1995 de parlament. In rest, daca ar fi sa lucram pe baza legislatiei interne, ar trebui sa facem referire la Statutul nationalitatilor conlocuitoare, decret-lege semnat de regele Mihai I in anul… 1945.
Adoptarea unei legi a minoritatilor care sa stipuleze clar drepturile, obligatiile, criteriile de acordare a subventiilor de la stat este amanata, conform surselor noastre, de catre reprezentantii minoritatilor nationale reprezentate in parlament, intrucat acestia sunt multumiti de actuala stare de lucruri. Potrivit reglementarilor in vigoare, banii de la buget merg spre organizatia reprezentativa a minoritatii respective, cea care reuseste sa trimita un om in parlament (si pentru aceasta are nevoie doar de minimum 5% din numarul mediu de voturi necesar spre a trimite in Camera Deputatilor un reprezentant al unui partid politic). Principiul -castigatorul ia totul- face ca la inceputul fiecarei legislaturi sa se nasca un imens scandal intre organizatiile bulgarilor, italienilor si albanezilor, care se contesta si se acuza reciproc de falsificarea voturilor si de lipsa de reprezentativitate. Cei care raman pe dinafara parlamentului nu contenesc cu criticile la adresa coetnicilor lor, constienti ca singurii bani pe care i-ar putea vedea din partea guvernului ar fi cei alocati pentru finantarea unor programe si proiecte interetnice, bani ce nu depasesc anul acesta sase miliarde de lei.
Cei 262 de ruteni din Romania au trimis un parlamentar la Bucuresti
Din 2000, grupul parlamentar al minoritatilor nationale s-a imbogatit cu doi deputati, Gheorghe Firczack, presedintele Uniunii Rutenilor din Romania, si Vasile Ioan Savu, reprezentantul macedonenilor slavi. La o simpla privire aruncata pe datele recensamantului din 2002 constatam ca in Romania traiesc in prezent 262 de ruteni. Cum a reusit deputatul Firczack sa stranga numarul de voturi necesar ocuparii unui scaun parlamentar, ne-a explicat chiar domnia sa: -Nu exista concordonanta intre cifrele recensamantului si numarul de voturi-, a recunoscut presedintele rutenilor, precizand ca a ajuns deputat cu 7.000 de voturi. Gheorghe Firczack ne-a dat de inteles ca voturile obtinute de el provin de la ucrainenii din Romania, deoarece reprezentantul acestora in parlament, deputatul Stefan Tcaciuc, a strans doar 10.000 de voturi de la cei 60.000 de romani de etnie ucraineana.
Poate va intrebati ce legatura exista intre ruteni si ucraineni. Raspunsul ne este dat intr-o brosura, publicata de Ministerul Informatiilor Publice, unde se arata ca -rutenii sau rusinii sunt o populatie de origine slava, constituita la sfarsitul mileniului I al erei noastre, iar centrul acestei etnii este Munkacevo, situat in Rutenia, care este astazi cunoscuta si ca Ucraina subcarpatica-.
De asemenea, datele recensamantului arata ca in tara noastra exista doar 731 de macedoneni slavi, care au trimis si ei un deputat, dupa modelul descris mai sus.
Asteptam cu interes la alegerile viitoare sa ne imbogatim colectia si cu alti reprezentanti ai minoritatilor. Spre exemplu, in Romania traiesc, conform datelor statistice, 1.370 de ceangai si nu mai putin de 2.250 de etnici chinezi, care au si ei tot dreptul sa fie reprezentati in cel mai inalt for legislativ.
Maghiarii sunt campioni la subventii
-Monitorul Oficial- din 5 februarie 2003 arata negru pe alb ca cei mai norocosi, la impartirea banilor bugetari pentru minoritati, sunt maghiarii din Romania. Potrivit datelor oficiale, Fundatia Communitas, apartinand minoritatii maghiare, primeste peste 37 miliarde de lei, bani care se adauga bineinteles subventiei bugetare pe care o primeste UDMR in calitate de partid parlamentar. Pe locul doi la capitolul subventii se afla Partida Romilor Social-Democrata, care in acest an va beneficia de 24 miliarde de lei, urmata de Uniunea Ucrainenilor, cu 17 miliarde, si Forumul Democrat German -16 miliarde si jumatate. Pe ultimul loc in acest clasament se afla rutenii, care vor beneficia doar de doua miliarde si jumatate de lei. Important de remarcat ca atunci cand vine vorba de cresteri bugetare in alte sectoare, guvernul invoca rata inflatiei cu sfintenie, indicator de care uita complet cand e vorba de linistea sa parlamentara, deoarece, in acest an, subventiile pentru minoritati au crescut cu peste 30% in comparatie cu anul trecut.
Impartirea banilor reprezinta la inceputul fiecarui an prilej de galceava, intrucat, in lipsa unei legi clare, lipsesc bineinteles si criteriile obiective de acordare a banilor. Extrem de sugestive sunt, in fiecare an, discutiile din cadrul Consiliului Minoritatilor Nationale, unde nu se dezbat, asa cum va asteptati probabil, probleme legate de promovarea minoritatilor din Romania, ci se incinge o cearta in toata regula pe banii de la stat.
Galceava argintilor
Suma alocata de la buget pentru minoritati, pe anul 2003, este de 190 miliarde de lei. Dupa cum afirma Varujan Pambuccian, reprezentantul armenilor si liderul grupului minoritatilor, cu ocazia plenarei Consiliului Minoritatilor nationale, -pe 46 de miliarde nu a contat nimeni-, semn ca minoritarii cerusera mai multi bani guvernului. -A fost greu, noroc cu cei din UDMR, Nicu Paun (minoritatea rroma – n.r.) a fost tare pe baricade-, le-a explicat el colegilor eforturile intense depuse pentru obtinerea subventiilor guvernamentale. Pentru ca nu exista criterii clare de impartire a banilor, au fost avansate tot felul de scenarii: rezultatul recensamantului, sediile, activitatea in presa, actiuni culturale traditionale, activitati pentru insusirea si pastrarea identitatii nationale. Indiferent de ponderea fiecarui criteriu, ulterior impartirii, nici o organizatie nu ar fi putut lua mai putin ca in 2002, cand bugetul a fost de 144 miliarde de lei.
Ucrainenii, prin vocea lui Stefan Tcaciuc, au reprosat ca la o preimpartire nu s-au respectat unele criterii, ca de exemplu recensamantul. Ei au sustinut ca s-au marit nejustificat sumele alocate unor minoritati, dar au tinut sa multumeasca guvernului pentru banii in plus, semn ca nemultumirile lor erau doar de fatada.
In toiul negocierilor, reprezentantul tatarilor a atras atentia ca -avem experienta anilor trecuti, cand au fost dezbateri incinse-. -Multi reprezentanti au avut rezerve in a lupta pentru a mari suma si imi pare rau ca apar oameni care nu au miscat nimic in aceste directii, iar acum au pretentii ne la locul lor-, a spus acesta.
Marko Bela a intervenit in mijlocul strigatelor, spunand ca -nu putem imparti exclusiv pe criteriu numeric, desi noua ne-ar conveni-. El a propus trei criterii: fiecare organizatie primeste o suma fixa; apoi, o suma care variaza in functie de marimea organizatiei, filiale si sedii, si inca o suma pe criteriul comunitatii (activitati destinate comunitatii).
Sarbii, la randul lor, au propus -sa fim mai atenti unii cu altii- si au subliniat ca ar avea destule motive sa nu fie multumiti, caci sunt o comunitate mica. Ei au anuntat ca lasa votul -unde va fi majoritatea. Avem incredere-.
Pambuccian a punctat ca -cine vrea mai mult decat indexarea, ramane la masa dialogului-.
Cert este ca exista discrepante semnificative intre reprezentantii numerici ai unei etnii si suma de bani alocata de la buget. Astfel, in timp ce 1.780 de armeni primesc 9 miliarde de lei, cei 60.000 de etnici germani nu primesc mai mult de 16 miliarde si jumatate de lei, fapt ce starneste, cum este si firesc, nemultumiri si gelozii.
In final, lucrurile au ramas ca la inceput, toti fiind multumiti ca felia de tort din acest an e cu cativa centimetri mai mare decat anul trecut.
Marinimie pentru etnie
Minoritatile pot cheltui banii de la buget cam cum le taie capul, singurul control existent fiind cel contabil, la sfarsitul anului. Ai factura, nu te doare capul. In rest, sedii, masini, vizite in strainatate pentru schimburi culturale, tabere pentru copii si multe, multe festivaluri. -Cantec, joc si voie buna- s-ar putea numi programul executivului de sustinere a minoritatilor nationale, pentru ca, potrivit expertilor guvernamentali, pe acest gen de manifestari se duc multi bani bugetari. Nimic nu este insa ilegal, pentru ca actele normative in vigoare arata clar ca acesti bani trebuie folositi pentru -acoperirea cheltuielilor materiale pentru functionarea sediilor, cheltuieli de personal, cheltuieli pentru presa, carte, manuale scolare, publicatii, cheltuieli pentru organizarea de actiuni culturale, stiintifice, simpozioane si alte asemenea manifestari organizate in tara si in strainatate, cheltuieli pentru investitii in bunuri mobile si imobile necesare desfasurarii activitatii organizatiilor-.
Cheltuind banii alocati pe masini, imobile, calculatoare si deplasari in strainatate, organizatiile minoritatilor nu incalca astfel nici o lege, ci doar beneficiaza de bunatatea guvernului roman, care doreste sa fie prezentat drept model european in problema minoritatilor nationale.
Incurcate sunt caile banilor
Deputatul Metin Cerchez, reprezentantul minoritatii turce in Parlament, a povestit si care este soarta banilor primiti de la Guvern de catre Uniunea Democrata a Turcilor din Romania (UDTR), in conditiile in care el a demisionat din fruntea acestei organizatii: -Cu toate astea, eu nu am cum sa fiu independent. Eu sunt reprezentantul oamenilor. La fel ca presedintele Iliescu; dupa ce este votat, este si presedintele celor care au votat impotriva lui-, a explicat el, precizand ca acum este liderul Uniunii Turce Musulmane. -UDTR este acum finantata de Kesser Fatih, care a fost arestat preventiv pentru returnare ilegala de TVA, a dat spaga inaltilor demnitari pentru eliberare si dosarul s-a mutat la Bucuresti, cu tot cu inculpat-, a spus Cerchez. -Exista fraude, facute cu banii de la buget, dovedite de politia economica din Constanta. Banii intra in buzunarele conducatorilor UDTR-, sustine deputatul. Desi el a plecat, banii revin formatiunii care a propulsat reprezentantul in Parlament, in jur de 6-7 miliarde de lei. -S-au cumparat doua sedii pentru UDTR, si au supraevaluat casele. De la 10.000 de dolari, s-au luat cu 900 de milioane-.
Cerchez a povestit ca atunci cand au venit in tara oficiali turci, acestia au lasat plicuri cu bani pentru minoritate. Acesti bani nu au fost inregistrati in contabilitate si din ei s-au cumparat autoturisme. Ulterior, din banii primiti de la Guvern, s-au cumparat piese de schimb pentru aceste masini. -Acolo sunt baroni locali, Saban Bairam, consilier local PSD, si Balgi Ruhan, consilier judetean PSD-, a conchis Cerchez.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
