Senatorii traiesc si la serviciu pe picior mare

Raportul privind achizitiile publice ale Senatului in perioada ianuarie 2001-iunie 2002, primit ieri de Biroul Permanent al Camerei Superioare, demonstreaza ca -alesii- au la dispozitie o punga din ce in ce mai larga pentru a-si asigura confortul la locul de munca. Cei doi chestori care au intocmit raportul, Doru Laurian Badulescu si Dumitru Badea, afirma ca suma totala cheltuita de Senat pe achizitii in perioada amintita se ridica la trei milioane de euro. Dintre cele 91 de contracte pentru care Camera Superioara a batut palma, 25% au fost realizate prin licitatie deschisa, 63% prin negociere cu o singura sursa, iar 12% prin cerere de oferta. Sistemul de licitatie deschisa a fost preferat pentru achizitionarea de automobile Dacia, componente xerox, abonamente la -Monitorul Oficial-, insigne de aur si combustibil auto. Procedeul -cerere de oferta- a golit -pusculita- Senatului de 40.000 de euro, care au fost folositi pentru cumpararea celebrelor televizoare cu diagonala de 82 de centimetri si automobilelor Daewoo, care au completat parcul auto al institutiei.

Senatorii plimbareti

Conform raportului in discutie, Senatul a cheltuit cei mai multi bani in perioada analizata pe automobile si combustibil. Pe langa cei 40.000 de euro folositi pentru achizitionarea limuzinelor Daewoo, Camera Superioara a mai scos din -buzunar- si 136.672 de euro pentru contractarea de autoturisme Dacia. In plus, numai in primele sase luni ale anului 2002, combustibilul auto achizitionat de la Petrom a -usurat- Senatul de aproape 20 miliarde de lei.

Telefoanele mobile, -inrosite- de alesi

In afara de pasiunea pentru promenade, in interes de serviciu sau nu, senatorii se dovedesc si dornici de stat la taclale telefonice. Conform documentului primit, ieri, de Biroul Permanent, cheltuielile pentru service la telefoanele mobile ale -alesilor- s-au ridicat la aproape un miliard si jumatate de lei. In plus, -zestrea- Senatului s-a mai imbogatit, in perioada in discutie, cu 65 de imprimante si doua servere, toate in valoare de aproape un miliard.

Sporuri peste sporuri

Statele de plata ale functionarilor de la Senat reprezinta, la randul lor, o gaura de scurgere din buget, nu atat prin salarii in sine, cat prin sporurile consistente de care beneficiaza personalul Camerei Superioare. Astfel, toti angajatii Senatului, de la mecanici la sefii de cabinete, primesc lunar, pe langa leafa propriu-zisa, un spor de confidentialitate echivalent cu 15% din salariul de baza. In primul semestru al anului 2002, 144 de angajati au gasit in plicul de chenzina si un spor de 25%, pe motiv ca au lucrat suplimentar peste 30 de ore.

Functionarii din teritoriu locuiesc, de fapt, in Bucuresti

Salariile grase nu sunt insa justificate, conform raportului in cazul unor functionari angajati la birourile senatoriale din teritoriu. Astfel, Doru Laurian Badulescu si Dumitru Badea sustin ca cei trei angajati de la biroul senatorial din Arad al lui Sergiu Nicolaescu au, de fapt, domiciliul stabil in Bucuresti. Aceeasi situatie insa in cazul a numai doi dintre cei trei functionari -detasati- in tara a fost intalnita si in cazul birourilor teritoriale ale senatorilor George Pruteanu (Bistrita Nasaud), Vajda Borbala (Calarasi), Mihai Lupoi (Dolj), Aurel Pana (Giurgiu), Serban Bradisteanu (Valcea) si Simona Marinescu (Vrancea).

Pentru Vacaroiu, situatia e OK

Presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, a comentat ieri, cu seninatate, concluziile raportului: -N-am cheltuit decat ce e in buget. Nimic in plus-. Vacaroiu a mai anuntat ca, in curand, va sosi la Senat si raportul pe aceeasi tema realizat de Curtea de Conturi.