Sindicate cu aere de partid politic

Marile centrale sindicale cocheteaza de ani buni cu zona politicului, pana de curand consemnandu-se doar iesiri individuale din lumea sindicala catre cea politica, cum e cazul unor Victor Ciorbea si Miron Mitrea, ca sa citam exemplele cele mai notorii. Iata insa ca acum marile centrale sindicale: Blocul National Sindical, CNSLR-Fratia si se pare ca si Cartel-ALFA, isi negociaza reprezentarea in Parlament avand perspectiva de a avea destul de multisori membri in Senat si Camera Deputatilor.

BNS isi are propriul partid – BND

Ba chiar Blocul National Sindical dispune si de un partid propriu-Blocul National Democrat, care insa nu se simte destul de puternic si negociaza o asa-numita alianta electorala cu partidul lui VC Tudor. Dar pe de alta parte, Blocul National Sindical se afla in proces de fuziune cu CNSLR-Fratia, care momentan negociaza separat obtinerea unor locuri eligibile pe listele Partidului Social Democrat. Cat despre Cartel-ALFA, sunt zvonuri ca ar negocia cu Alianta D.A. pentru plasarea unor membri ai sai pe liste parlamentare, dar liderul acestei centrale sindicale, Bogdan Hossu, neaga deocamdata aceasta varianta. Oricum, Hossu crede ca transformarea unui sindicat in partid politic -este o aberatie- si ca singura forma viabila de colaborare a miscarii sindicale cu politicienii ar fi un parteneriat cu clasa politica, parteneriat care sa includa si patronatele. Sigur, se pune intrebarea de ce arata sindicatele asa de ahtiate dupa puterea politica, de ce nu intra respectivii lideri in partidele deja existente fara a mai deturna sensul sindicalismului ?

Dependenta economicului de politic, motivul aparitiei -partidelor sindicale-

In conditiile unei economii controlate de stat si tinand cont de faptul ca mediul politic duce lipsa acuta de personalitati credibile s-a inceput prin atragerea unor lideri sindicali catre partidele politice, fie de dreapta, fie de stanga. Desi autoritatile de la Bucuresti fac pe dracu-n patru sa convinga Uniunea Europeana ca dispunem de o economie de piata functionala, realitatea este ca avem de-a face cu o coabitare mioritica a economiei centralizate de stat cu forme incipiente ale economiei de piata si asta doar la nivelul IMM. Bineinteles, daca nu punem la socoteala economia subterana. Daca la inceput afluxul sindicalistilor catre partidele politice era motivat de necesitatile politice ale momentului, de nevoia de lideri populari si care sa stie sa lucreze cu oamenii, acum se argumenteaza prin neglijarea de catre politicieni a intereselor membrilor de sindicat. In acest stadiu chiar se recunostea pana la un punct ca respectivii lideri sindicali evadati in politica o faceau cu intentia clara de face numai politica fara a mai avea vreo legatura cu sindicate, fara sa sustina ca ar dori sa apere mai bine interesele sindicalistilor din interiorul clasei politice. In perioada cand liderii sindicali migrau pe cont propriu catre partide, acestia inca nu erau convinsi ca actiunile de natura sindicala nu au nici o eficienta si ca lobby-ul in mediu politic pentru cauza sindicalistilor este doar o pierdetre de timp. Trimiterea expresa a unor reprezentanti ai sindicatelor in parlament nu a rezolvat problema de reprezentare a centralelor sindicale.

Transformarea sindicatelor in partide, un nonsens

Asa s-a ajuns la ideea constituirii de partide care sa -apartina- exclusiv miscarii sindicale, numai ca lipsa de notorietate a acestora pe piata politica si in ochii electoratului sileste noi -forte politice- sa recurga la aliante ad-hoc cu partidele politice traditionale pentru a-si promova reprezentantii in parlament. Inca de la inceput analistii politici au considerat ca transformarea sindicatelor in partide politice constituie un nonsens, un paradox, pentru ca nu ar fi vorba decat de hibrizi care nu ar apartine nici miscarii sindicale, nici lumii politice, nefiind in stare sa ajute nici pe unii nici pe altii. Liderii sindicali au insa alte convingeri si sustin in continuare necesitatea aparitiei acestor partide-sindicat deoarece -politicienii ignora in continuare nevoile electoratului bugetar-, cum considera unul din liderii BNS, Dumitru Costin.

Sindicatele-partid vor deveni satelitii partidelor parlamentare

Recent-aparutul partid denumit Blocul National Democrat a inceput deja sa initieze o politica de aliante, ajungand la concluzia ca singurul partid politic parlamentar care ii poate fi partener este Partidul Romania Mare, care cica ar fi oferit BND 15 de locuri eligibile pe listele pentru Parlament. Argumentele pe baza caruia BNS incearca o alianta electorala cu partidul lui Vadim nu se bazeaza insa pe informatii corecte ale liderilor sindicali. Astfel, Matei Bratianu, unul din liderii BNS, spune ca majoritatea membrilor de sindicat au optat pentru PRM deoarece -acest partid nu a fost niciodata la guvernare, nu mai are de mult valente extremiste si este bine plasat in sondaje-. Daca membrii de sindicat mai pot fi scuzati pentru lipsa de informatie, liderii ar trebui sa stie ca PRM doar a mimat indepartarea de extremism, recent reluandu-si aceste valente, iar cat despre guvernare si sondaje informatiile sunt total false. PRM a fost asociat la guvernare in mai multe randuri cu PDSR si a sustinut in parlament PSD, iar in sondaje abia daca trece de pragul de admisibilitate pentru Parlament. Dar Bratianu sustine ca scopul alierii cu PRM nu este altul decat apararea intereselor sindicalistilor. Pe de alta parte, BNS tocmai se afla intru proces complex de fuziune cu alta mare centrala sindicala, CNSLR-Fratia, care la randul ei are deja antamate cu Partidul Social Democrat negocieri si intelegeri pentru a obtine locuri eligibile pentru parlament. Matei Bratianu viseaza la o pondere maricica a sindicalismului in Parlament, ceva cam la nivelul UDMR, adica vreo 20 si ceva de locuri, cu care sa poata influenta jocurile politice si inclusiv votul pentru actele legislative.

-Ajunsi in parlament, sindicalistii devin oameni politici-

Analistii politici sustin ca socotelile de acasa s-ar putea sa nu se potriveasca cu cele de la piata, Cristian Parvulescu considerand ca reprezentantii sindicatelor o data ajunsi in parlament pe listele unui anumit partid politic, vor fi oricum nevoiti sa se conformeze politicii respectivei formatiuni politice, care rareori este convergenta cu cea sindicala. Analistii economici sunt si ei sceptici fata de combinarea sindicalismului cu politica, considerand ca mai degraba trebuie facute eforturi pentru separarea politicului de economic prin instituirea si consolidarea economiei de piata functionale, decat sa se caute reprezentare sindicala in zona politica, unde deja patronatul este mai mult decat bine reprezentat. Poate sindicalistii, cred analistii economici, doresc sa contrabalanseze prezenta patronatelor, care dispun deja de un partid – este vorba de Partidul Umanist Roman al omului de afaceri Dan Voiculescu.

Partidele sindicaliste, diversiune electorala a puterii politice

Analistii politici cred insa ca, in actuala situatie cand mediul politic romanesc tinde spre bipolaritate, aparitia unor partide ale sindicatelor pare mai mult o manevra de culise a puterii politice care doreste, pe de o parte, sa deruteze si sa scindeze electoratul si deci sa divizeze voturile, iar pe de alta parte, sa dea senzatia aparitiei unei a treia alternative politice, PSD sperand ca o parte din indecisi pe care nu ii va putea atrage de partea sa sa se indrepte catre aceasta -alternativa- cu accente sociale. Dar analistii politici atrag atentia ca initiativa sindicala ar putea fi cu doua taisuri pentru puterea politica, zisa social-democrata, deoarece chiar PSD ar putea pierde voturi in acest fel. Ramane de vazut cate din aceste intentii sindicale si manevre de culise ale politicienilor se vor putea concretiza si deci functiona pana la debutul campaniei electorale pentru alegerile generale si prezidentiale din noiembrie.