Acasă Politic Sotul Rodicai Stanoiu, impins de Ion Iliescu la Curtea Constitutionala

Sotul Rodicai Stanoiu, impins de Ion Iliescu la Curtea Constitutionala

DISTRIBUIȚI

Desi i-au criticat dur, pe cand se aflau in opozitie, pe reprezentantii fostei puteri pentru ca au promovat nepotismul in functii publice, liderii PDSR procedeaza intocmai ca si predecesorii lor in ale guvernarii. Numirea ca judecator la Curtea Constitutionala a lui Serban Viorel Stanoiu, sotul ministrului justitiei, prin decretul semnat de seful statului, confirma nu numai faptul ca PDSR continua pe fata politica pe care a blamat-o inainte de alegeri, dar si ca, la un asemenea nivel, interesele de familie, partid si Guvern, se pot completa de minune.

Presedintele Ion Iliescu a semnat decretul privind numirea sotului Rodicai Stanoiu (ministrul justitiei) ca judecator la Curtea Constitutionala in locul lui Lucian Mihai, care a demisionat saptamana trecuta atat din functia de judecator, cat si din cea de presedinte al Curtii. Decretul a fost publicat luni in -Monitorul Oficial-, iar Serban Viorel Stanoiu, de profesie avocat, isi va prelua atributiile la 7 iunie. El va exercita aceasta functie pentru restul perioadei mandatului de judecator al lui Lucian Mihai, care expira la 13 iulie 2007.

Numirea de catre seful statului, conform legii, a unor judecatori sau a altor persoane in diverse institutii publice nu reprezinta o noutate in materie. Presedintele era chiar obligat sa numeasca, in aceste zile, un judecator la Curtea Constitutionala, dupa ce Petre Ninosu, Nicolae Cochinescu si Ioan Vida fusesera desemnati de alte institutii sa-i inlocuiasca pe Ioan Muraru, Florin Bucur Vasilescu si Romul Petru Vonica, carora le expirasera mandatele de judecator. Alegerea facuta de seful statului nu este insa cea mai potrivita din punct de vedere moral. Serban Viorel Stanoiu poate fi lesne suspectat de partialitate din moment ce este sotul ministrului justitiei, cu atat mai mult cu cat cei noua judecatori ai Curtii delibereaza prin vot secret asupra sesizarilor de neconstitutionalitate. Cum ar reactiona, de pilda, opinia publica in momentul in care un proiect de lege promovat de Ministerul Justitiei, indiferent de domeniu, este contestat, dupa dezbaterea din Parlament, la Curtea Constitutionala, iar aceasta respinge ulterior intreaga sesizare sau doar anumite articole? Chiar daca nu poate influenta decisiv o hotarare a Curtii, un judecator care este suspectat, de la bun inceput, de atitudine partizana nu are cum sa fie garantul Legii fundamentale a tarii. Pe de alta parte, ar fi interesant de vazut cum ar decurge o discutie in familie, intre sotie, ca reprezentant al puterii executive, si sot, ca reprezentant al altei puteri in stat, asupra unor chestiuni de interes public, aflate in atentia ambelor ministere. Va fi sau nu armonie in familia Stanoiu?

De la inceputul mandatului, Guvernul PDSR s-a confruntat cu numeroase sesizari de neconstitutionalitate asupra legilor pe care le-a promovat in dezbaterea Parlamentului. Sub presedintia lui Lucian Mihai, Curtea a declarat ca fiind neconstitutionala in ansamblul sau Legea privind informatiile clasificate (secretul de stat). Mai mult, pentru prima data, Legea bugetului de stat a fost constestata, chiar daca, prin decizia sa, Curtea nu a dat dreptate parlamentarilor PD si PNL, care au sesizat incalcarea Legii fundamentale.

Curtea a trantit, ieri, o (ultima) lege pedeserista

Pana la preluarea atributiilor de catre -sot-, Curtea Constitutionala isi vede de treaba. Intr-un comunicat remis ieri se arata ca judecatorii Curtii au hotarat ca Ordonanta privind statutul si regimul refugiatilor nu respecta articolele constitutionale privind dreptul la aparare. Astfel, Curtea a declarat neconstitutionale articolele 20 si 21 din Ordonanta de Guvern 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor. Textele legale examinate reglementeaza, dupa caz, procedura pentru acordarea statutului de refugiat in Romania, precum si procedura in cazul cererilor de acordare a statutului de refugiat depuse in punctele de control pentru trecerea frontierelor de stat. Astfel, conform articolului 20, impotriva respingerii cererii de acordare a statutului de refugiat, strainul se poate plange Judecatoriei, care pronunta o hotarare definitiva si executorie de drept. Hotararea Judecatoriei poate fi atacata insa cu recurs la Tribunal. Articolul 21 stabileste o procedura similara pentru plangerile depuse la punctele de frontiera, stabilind ca, desi poate fi atacata cu recurs, hotararea Judecatoriei este definitiva si executorie de drept. Prin decizia sa, Curtea Constitutionala a constatat ca instituirea caracterului definitiv si executoriu de drept al hotararilor pronuntate de Judecatorie determina incalcarea dreptului la aparare al strainului care a formulat cererea de acordare a statutului de refugiat, deoarece exista posibilitatea ca, urmare a punerii in executare a sentintei judecatoresti, acesta sa nu se mai afle in Romania la momentul solutionarii recursului ce ii este recunoscut prin lege. Hotararea Curtii creeaza strainului posibilitatea de a-si exercita pe deplin dreptul la aparare consacrat de articolul 24 din Constitutie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.