Turismul romanesc, pus pe butuci de PSD

Turismul romanesc se afla in colaps ca urmare a nefericitului ministeriat al lui Dan Matei Agathon si a ignorarii lui complete de catre urmasul sau, Miron Mitrea. Plaje murdare, alge putrezinde, servicii inacceptabile, costuri enorme, sume uriase de banii publici risipite fara discernamant pe proiecte fantasmagorice si megalomane – iata tabloul sumbru al situatiei actuale din turism, condamnat inca o data de guvernarea pesedista sa ramana in postura de vesnica speranta a economiei romanesti. Desi potentialul turismului romanesc este imens si daca ar fi bine exploatat, ar putea contribui decisiv la redresarea economiei nationale, PSD a reusit in aproape trei ani sa creeze un haos generalizat in acest domeniu. Va prezentam o radiografie realizata de dl Nicolae Vlad Popa, vicepresedintele Comisiei de Comert si Turism despre modul in care PSD a reusit sa puna pe butuci un sector vital al economiei.

-Dracula Park- se transforma in FNI II

De departe, cel mai mai rasunator esec al actualei administratii il reprezinta mult mediatizatul proiect -Dracula Park-, jucaria cea mai de pret a fostului ministru Dan Matei Agathon.

Incepand de la stabilirea cel putin nefericita a locatiei, care pana la urma, sub presiune externa, a fost modificata, pana la modul in care au fost alese firmele de promovare a initiativei si lipsa transparentei in privinta cheltuirii banilor investitorilor, totul a constituit o teapa de mari proportii.

La lansarea oficiala a proiectului -Dracula Park- de catre Ministerul Turismului la Sighisoara pe 21 noiembrie 2001, pesedistii din acest oras purtau pancarte pe care se poate citi: -Nastase salveaza Sighisoara!- si -Agathon, te iubim!-, iar Dan Matei Agathon prezenta -Dracula Park- drept un proiect al guvernului Nastase si al PSD si drept cel mai ambitios proiect turistic al inceputului de mileniu.

In acest moment, este evident ca singurul lucru pe care il produce -Dracula Park- sunt cheltuieli si dureri de cap actionarilor care au ramas fideli programului guvernamental. Conform Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, pe 31 decembrie 2002, societatea care gestioneaza proiectul a inregistrat cheltuieli totale de 6.820.165.000 de lei din banii actionarilor. Cum ministrul Miron Mitrea a anuntat ca -Dracula Park- nu mai reprezinta o prioritate a Guvernului Nastase (care nu de mult salva Sighisoara), iar investitorii nu isi mai pot retrage actiunile, programul initiat de Dan Matei Agathon este pe cale sa devina ceea ce se prognoza inca de la inceput, adica un adevarat FNI al turismului romanesc.

Turismul romanesc, sufocat de taxe si impozite

Litoralul romanesc, perla turismului autohton, a traversat in acest an una dintre cele mai negre perioade de recesiune. Mai pustiu ca niciodata, murdar si plin de alge, litoralul a oferit o imagine sumbra putinilor turisti romani si straini care s-au incumetat sa plateasca sume apropiate cu cele practicate in Grecia sau Turcia pentru a-si petrece sejurul. Costurile ridicate ale serviciilor sunt generate de aplicarea unei fiscalitati neadecvate.

In pretul incarcat al serviciilor oferite de un hotel intra taxa de statiune care inseamna intre 4 si 20% din valoarea unei zile de cazare, taxe de salubritate (60.000 pe zi), taxa parcare, taxa bariera Mamaia s.a. La toate acestea se adauga ca o adevarata bombona pe coliva turismului romanesc TVA de 19%, care se aplica si serviciilor de turism extern care sunt socotite in toata lumea export de servicii. Pana acum a functionat si taxa de 70.000 lei pe an pe camera pentru radio-tv. Toate aceste preturi mari sunt in contrast evident cu serviciile de slaba calitate, mizeria din apa si de pe plaja si, nu in ultimul rand, cu lipsa de securitate a cetatenilor si a bunurilor lor. Urmarea: un numar foarte mare de romani prefera sa-si petreaca concediile in strainatate, exportand valuta de milioane de dolari, o astfel de vacanta fiind avantajoasa nu numai ca pret, ci si ca standard superior al serviciilor.

Promovarea – pe cat de costisitoare, pe atat de neprofesionist realizata

Desi turismul a beneficiat de o publicitate agresiva, sustinuta cu sume exorbitante din bugetul ministerului, aceasta s-a remarcat prin gafe monumentale si s-a dovedit a fi ineficienta, judecand prin prisma turistilor straini prezenti in Romania.

De exemplu, ghidul pentru prezentarea turistica a Romaniei destinat turistilor maghiari nu cuprinde statiuni importante ale tari, cum ar fi Govora, iar pe harta de prezentare legenda este scrisa in limba… romana. O singura agentie de publicitate a primit in exclusivitate 50-60 de miliarde pe an pentru materiale promotionale din banul public, or, numarul infim de turisti straini de anul acesta – o zecime din cei 60.000 promisi de Aghaton – dovedeste ca reclama a fost deficitara, iar banii s-au dus pe apa Sambetei. Ca o dovada a neprofesionalismului, ministerul a folosit in promotia Dracula imaginea unei vestite manastiri franceze, producand un efect naucitor.

Proiecte fanteziste si promisiuni pe masura

Cea mai proasta gluma facuta de PSD in domeniul turismului este de departe plantarea palmierilor, actiune care i-a costat pe contribuabili peste 40.000 de dolari. In conditiile in care este mai mult decat necesara o lege a turismului, iar un proiect in acest sens a fost elaborat de Dan Matei Agathon mult prea tarziu si fara nici o consultare reala a patronatului, plantarea palmierilor ilustreaza perfect politica lipsita de discernamant a PSD in domeniul turismului. Actiunea de import fortat a palmierilor a costat statul roman zeci de mii de dolari si a umplut de ridicol Romania. Pana si ambasadorul american la Bucuresti, Michael Guest, a simtit nevoia sa-si manifeste nedumerirea cu privire la modul in care au fost cheltuitii banii publici in aceasta farsa nationala, pusa in scena de PSD.

PSD abandoneaza turismul

Lipsa totala de intelegere a importantei pe care o are turismul in activitatea economica a unui stat a determinat desfiintarea Ministerului Turismului si alipirea acestuia la noul Minister al Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

Dezinteresul MCTT fata de turismul romanesc este atat de evident, incat a dus la blocarea tuturor programelor, la incetarea platilor pentru acestea. Mentionam ca aceste programe erau cofinantate de fostul minister si pentru care au fost semnate contracte ferme. Dintr-o prioritate guvernamentala este tras pe linie moarta si sunt date afara singurele persoane cu experienta profesionala cum ar fi directoarea de Relatii internationale si integrare europeana, Rodica Pencea, si Anghel Penciu, secretar general al ministerului. Ei au fost inlocuiti cu persoane care nu au nici un fel de pregatire in turism.

Coruptia, programul din umbra al guvernarii pesediste

Sub administratia PSD, au fost dezvoltate mecanisme menite sa incurajeze coruptia in turism. Comisioanele, licitatiile orientate preferential, pe criterii clientelar-politice, privatizarile dubioase reprezinta practic programul din umbra al guvernarii PSD. Completate cu lipsa de profesionalism la nivelul managementului, aceste practici ilustreaza perfect imaginea turismului romanesc si modul in care partidul de guvernamant a gestionat domeniul.

Cele 10 mari tepe date de guvernarea PSD in domeniul turismului

1. Promisiunea agathoniana de a aduce la bugetul de stat peste un miliard de dolari pe an in domeniul turismului;

O analiza a bilanturilor depuse de societatile comerciale cu obiect de activitate in turism demonstreaza ca nu a fost realizat nici un profit in acest domeniu. Cifrele declarate oficial de Dan Matei Agathon ca fiind numar de turisti straini nu sunt reale, ci sunt obtinute pe baza unor sondaje neprofesioniste.

2. Dracula – FNI-ul turismului romanesc;

3. Statiunea Europa, un proiect megaloman, nascut mort;

4. Croazierele pe Dunare, un alt vis nerealizat;

5. Programul de promovare a vinului romanesc care a produs doar cheltuieli si dureri de cap;

6. Asa-zisele programe sociale -Litoralul pentru toti-, -1 mai la mare- etc care au fost de fapt oferte ale patronatului de pe litoral si nu actiunile ministerului. Desi erau obligati sa realizeze conform legilor strategia ministerului in privinta turismului, singura preocupare a fost in directia promovarii imaginii ministrului;

7. Incurajarea turismului sexual;

8. Programul supersky in Carpati din care nu s-a realizat nici macar o partie de saniute;

9. Privatizarile Neptun SA si Poiana SA care au prejudiciat milioane de actionari SIF Transilvania prin divizarea si vanzarea de active la valori subevaluate. Scandalurile din privatizare continua si acum prin procesele care sunt pe rolul instantelor: Poiana SA, Neptun SA;

10. Palmierii – 40.000 de dolari vestejiti de pomana.

Blocaje in reforma din turism

1. ritmul lent al privatizarii

2. lipsa fondurilor pentru investitii

3. fiscalitate mare

4. infrastructura

5. calitatea serviciilor in turism

6. fonduri disponibile pentru promovare

7. conditii de trafic si acces

8. diversitatea redusa a agrementului

9. standarde reduse pe plan local

10. calitatea transportului local

11. raportul calitate-pret

12. conditii politice

13. calitatea telecomunicatiilor

14. nivelul educatiei si al formarii profesionale

Obiective:

– cresterea circulatiei turistice – a incasarilor in lei si valuta – si a ponderii sectorului turistic in PIB prin stimularea diversificarii ofertei turistice de calitate;

– cresterea volumului activitatilor turistice prin sustinerea dezvoltarii investitiilor interne si internationale;

– tratarea turismului ca activitate de export indirect si dublarea in consecinta a veniturilor realizate din turismul international;

– organizarea activitatilor turistice si crearea mecanismelor de functionare a acestora conform cerintelor economiei de piata;

– crearea conditiilor de integrare a turismului din Romania in tendintele de dezvoltare mondiale si central-est-europene;

– asigurarea unui mediu concurential pentru atragerea investitiilor straine necesare reabilitarii infrastructurii specifice;

– stabilirea de prioritati in propunerile de infrastructura generala, pentru depasirea dificultatilor existente.

Prioritati ale PNL in Turism

1. Crearea unei institutii guvernamentale autonome care sa promoveze politici stimulative pentru mediul de afaceri din turism;

2. Eliminarea procedurilor administrative excesive:

– reducerea numarului de autorizatii, aprobari si avize necesare pentru infiintarea, licentierea si clasificarea societatilor comerciale turistice;

– actualul sistem de avize care conditioneaza inceperea activitatii unei societati comerciale din comert-turism sa fie inlocuit cu practica Declaratiei pe propria raspundere a agentului economic privat;

3.Transferarea catre sectorul privat sau semiprivat, in conformitate cu practica internationala, a activitatilor de marketing si promovare, licentiere, brevetare si clasificare in turism;

4. Practicarea unui sistem fiscal alternativ pentru IMM-urile din comert-turism, menit sa simplifice si sa debirocratizeze activitatea. Astfel, agentii economici cu o cifra de afaceri sub 200.000 de euro pot sa aleaga sa ramana in sistemul fiscal comun sau pot opta pentru urmatoarea formula:

– contabilitate simpla (gestiune: intrari-iesiri);

– 80% din cifra de afaceri sa fie dedusa la capitolul cheltuieli, iar pentru diferenta de 20% sa se aplice un impozit de 1,5%;

5. Deducerea investitiilor pentru turismul rural (agroturism), montan, balnear, cultural, ecumenic si sezonier;

6. Practicarea in turism a TVA de 5%;

7.Turismul rural (agroturism) va fi scutit de impozit pe venit sau profit pe o perioada de 20 de ani;

8. Scutirea de taxe de proprietate pe o perioada de 10 ani;

9. Acordarea de facilitati fiscale agentilor economici privati care investesc in restaurarea, intretinerea si punerea in circuitul turistic a monumentelor istorice si culturale. In acelasi scop, vor fi alocate si resurse financiare bugetare;

10. Orientarea prioritara a creditelor externe acordate Romaniei pentru dezvoltarea turismului, spre proiecte fezabile, care pun in valoare specificitatea potentialului turistic.

Pagina realizata de PNL