UDMR – prin pragmatism in Europa

Discursul presedintelui UDMR, Marko Bela, rostit cu ocazia sedintei de constituire a Consiliului Reprezentantilor Uniunii la Targu Mures in data de 28 iunie 2003.

Fapte si cuvinte

O stafie umbla prin Transilvania: stafia zicerii de vorbe mari. La forumurile cu participare tot mai redusa, vorbitorii lanseaza baloane verbale tot mai umflate. In cateva luni s-a proclamat si aclamat public tot ce s-a putut si acum n-a mai ramas decat bagatela ca cineva totusi sa-si transpuna in viata aceste obiective. Cine anume? Cateva voci mai lucide opinau ca poate sarcina aceasta ar trebui incredintata insasi UDMR, fiindca atunci vreo doua-trei probleme s-ar si rezolva. Fireste, nu sunt convins ca majoritatea si mai galagioasa a acestei minoritati galagioase doreste cu adevarat sa se rezolve ceva. Si nu o spun manat de rea-credinta, ci pur si simplu constat un fapt. Si anume ca niciodata aici, in Transilvania, distanta dintre fapte si cuvinte nu a fost atat de mare ca acum, la aceste forumuri, si niciodata ratiunea si simtirea nu si-au intors atat de mult spatele in viata noastra publica. Vine un fel de publicist din Ungaria la o astfel de manifestare si ii face, pur si simplu, lasi pe maghiarii din Transilvania, fluturandu-ne exemplul irlandez si cel al bascilor. Omul uita, desigur, sa anunte clar, ai cui copii, in speta, intentioneaza sa mane la abator maine. Fiindca prin locuri mai selecte asemenea indemnuri sunt, de obicei, urmate de angajamente concrete. Cam asa: eu voi fi cel dintai care… etc. Se pare ca aceasta oferta nu a fost rostita la forumul care, acceptat realmente numai printr-o confuzie ideologica, ar putea fi denumit un loc select. Altminteri, chiar si in aceasta chestiune a lasitatii pare sa fie ceva adevarat, fiindca printre participanti s-au aflat, totusi, colegi capabili uneori de gandire rationala si nici unul nu s-a ridicat sa spuna stimate domn, poate totusi nu dumneata esti cel chemat sa ne spui noua ce sa facem si, mai ales, in astfel de chestiuni irlandeze sau basce maximum ce ne-ai putea spune este ce vei face dumneata maine, cu exactitate, si cum vei transpune in viata exemplul lor.

Dar, precum am mai spus: o stafie umbla prin Transilvania! Nu mai mult decat deunazi, la un alt forum, a fost rostita, foarte serios, propunerea sa utilizam scrierea secuiasca runica in inscriptiile publice. Multi s-au si apucat sa se revolte, cum ar arata aceste inscriptii in toata Transilvania. Nicicum, onorat Consiliu al Reprezentantilor si onorat Consiliu de Coordonare. Nu ar arata nicicum, nici aceasta propunere, nici precedenta, fiindca cel ce crede ca cineva chiar vrea sa transpuna in viata aceste propuneri este pur si simplu naiv. Zicatorii de vorbe mari nu doresc sa actioneze, ci sa zica vorbe mari, si ei stiu la fel de bine ca dumneavoastra, cei aflati aici, ca ideea lor cu scrierea runica este total irationala. Irationala, dar nu -asentimentala-, ca sa ma exprim astfel. Se poate umbla prin ea la coarda sensibilitatii, se poate ingrasa naluca vorbelor mari aici, pe meleagurile transilvane, ca sa ne trezim maine cu cine stie ce noi sugestii marete.

Disputa intre viitor si trecut

Caci la urma urmei aceasta este esenta disputelor noastre politice: politicieni capabili sa planuiasca si sa actioneze se confrunta cu -miscaristi- care se refugiaza in lumea romantica a scrierii runice. Viitorul se afla, aici, in disputa cu trecutul! Secolul al XXI-lea cu secolul al XX-lea sau al XIX-lea. Sa ne oprim aici… Nu merita sa fabricam o problema etica dintr-o opozitie conceptuala. Insa despre clarviziune si responsabilitate tot trebuie sa vorbim.

Caci Transilvania este bantuita azi nu doar de o naluca, ci de mai multe.

Bantuie saracia.

Bantuie cifrele demografice negative.

Bantuie emigrarea.

Bantuie inapoierea economica.

Bantuie instrainarea pe nimic a pamanturilor si padurilor redobandite.

Bantuie divizarea politica, marfa de import de proasta calitate.

Bantuie un sistem trunchiat si desuet de invatamant in limba materna.

Bantuie viitorul nesigur.

In atari conditii, avem de ales: servim acestei comunitati fraze rasunatoare sau, punand caramida peste caramida, ii construim un viitor palpabil si locuibil.

Astazi, in vara anului 2003, nu am indoieli in privinta raspunsului corect.

In parlament s-au votat deja si in cateva zile, speram, vor fi publicate modificarile la Codul penal si la Codul de procedura penala, potrivit carora se poate folosi limba materna in justitie.

Camera Deputatilor a inclus aceasta reglementare si in Constitutie.

Se desfasoara Bacalaureatul: temele au fost traduse la timp in limba maghiara.

Cu cateva saptamani in urma a fost inaugurat punctul de trecere a frontierei Urziceni-Vallaj.

In urma cu o saptamana, reprezentantii statului si Episcopia Romano-Catolica din Oradea au semnat procesul-verbal de predare a Palatului Baroc.

De altfel, a inceput, desi cu mare intarziere, retrocedarea concreta a imobilelor bisericesti.

Desigur, toate acestea au si reversul lor, fiindca, cu numai cativa ani inainte de posibila integrare a Romaniei in Uniunea Europeana, politica romaneasca tine mortis la ideea, ce n-a fost niciodata adevarata, a statului national. Din punctul de vedere al posibilitatilor legale, tara aceasta nu mai este nici azi un stat national, slava Domnului, si cu toate acestea nu s-a gasit nici un om politic roman care sa fi votat alaturi de noi in aceasta chestiune. Noi ne mentinem pozitia si sunt convins ca mai devreme sau mai tarziu o vom si impune.

Dar pentru asta avem nevoie de o reprezentare parlamentara puternica si de administratii locale puternice. Fara administratii locale puternice, reprezentanta parlamentara nu va avea pe cine sa se sprijine, iar fara o puternica reprezentare parlamentara, administratiile locale vor pierde o parte a fondurilor bugetare, ba, in caz mai rau, si atributiile lor se vor restrange. Daca nu vom pricepe acest lucru, vom distruge viitorul acestei comunitati si vom demola si ceea ce am construit pana acum. De aceea cei care, prinsi in competitia zicerii vorbelor mari, sunt gata sa accepte si iesirea din parlament, ba o si propaga, comit o crima impotriva propriei lor comunitati. Sa nu ne varam capul in nisip: cand nemultumirile sociale sunt tot mai mari, multi cad usor sub influenta demagogiei pseudoradicale. In buna lor credinta, acesti oameni nu observa ca cei ce ne tin predici, indemnandu-ne sa ne luam soarta in propriile maini, tocmai ne dau peste mana. Nu cred ca tinerii, sau generatiile care n-au ajuns inca la majorat, ar fi imputernicit pe cineva sa renunte, in numele lor, la un viitor posibil de trait. Ar trebui sa-i intrebam in primul rand pe tineri despre aceasta, poate ca ei vad solutia altfel decat predicatorii itineranti ai miscarii forumurilor.

Autostrada care ne leaga

Nici vorba, doamnelor si domnilor, ca totul ar fi in regula in jurul nostru. Si colaborarea noastra cu partidul de guvernamant are, adesea, si in multe privinte, caracterul unei casnicii silite; -Daca n-avem cal, e bun si magarul-, gandesc multi din ambele tabere. O data cu apropierea alegerilor, probabil ne va fi tot mai greu sa obtinem rezultate, dar poate ca se pot gasi acele obiective comune care poarta un mesaj pozitiv pentru maghiari si romani deopotriva. Nu intamplator recurg, in ultimul timp, la exemplul autostrazii!

Vom avea mare nevoie, in anii ce urmeaza, si de sprijinul Ungariei si poate ca mai ales in asemenea domenii.

Facilitati intr-o lege europeana

Istoricul legii privind maghiarii de peste hotare este unul important si instructiv. Chiar si din punct de vedere semantic. De multe ori am avut, in ultima vreme, sentimentul ca si noi, maghiarii, am preluat acea conceptie nominalista care ii era caracteristica mai ales Bizantului si care sustine ca nu lucrul primeaza, ci cuvantul cu care il denumim. Aceasta se vede si in faptul ca aceeasi lege in Ungaria este numita de unii legea statutului, iar de altii legea facilitatilor, in functie de apartenenta politica, ba sunt unii care anul trecut o numeau lege a statutului, in acest an lege a facilitatilor, iar peste cativa ani poate o vor mentiona din nou ca lege a statutului. Senzatia ca si la noi, incetul cu incetul, cuvantul va prima in fata lucrului a devenit si mai puternica atunci cand in dezbaterile ultimelor saptamani au putut fi auzite afirmatii absolut contrare despre acelasi text. S-a largit. S-a restrans. A devenit european. A fost trunchiat. Etc. Pentru asta a fost, desigur, nevoie si de neintelegerea unei Europe cam fudula de ureche, informata de jurgensi afoni.

Fata de toate acestea, eu vad o singura solutie: trebuie sa luam si sa citim legea. Ca urmare a modificarilor privind sprijinul pentru invatamant, in Romania, fata de cei circa 40.000 de solicitanti de pana acum, vor mai putea solicita cei 20.000 de forinti alti inca 25.000-30.000 de indreptatiti. Aceasta a fost o propunere inaintata de UDMR. Mai mult, pot obtine acest sprijin nu numai elevii de scoala, ci si studentii din invatamantul superior. Facilitatile de transport sunt acordate nu pentru patru calatorii pe an, ci pentru patru calatorii dus-intors, deci pentru opt calatorii. Si asa mai departe. Acestea sunt fapte. Ceea ce nu ne bucura nici pe noi este ca in locul notiunii de natiunea maghiara unita, in text a ramas doar principiul apartenentei la aceeasi natiune. Dar nu prin aceasta suntem – sau nu suntem – o natiune unita. In schimb, multi prin aceasta vor avea sau nu vor avea 20.000 de forinti. De aceea as vrea sa raspund acelora care ne-au intrebat: cine ne-a mandatat sa semnam Declaratia Conferintei Maghiare Permanente. Aceia, doamnelor si domnilor, care solicita cei 20.000 de forinti. Aceia care ar dori sa intre in posesia legitimatiilor de elevi si a legitimatiilor de pedagogi. Aceia, exact aceia care nu altfel, ci tocmai prin aceasta lege ar putea obtine un oarecare sprijin pentru a ramane maghiari. Ei ne-au imputernicit sa semnam.

Desigur, treaba noastra este acum sa facem ca aceasta lege sa poata fi aplicata in Romania. Pentru aceasta, neindoios, avem nevoie si in continuare de influenta politica.

Ar fi trebuit sa vorbesc, tocmai legat de aceasta influenta politica, si despre remanierea guvernului. In ultimele luni, multe din masurile guvernului au purtat amprenta inconsecventei si pripei. Restructurarea cabinetului a fost necesara si sper ca va avea o influenta benefica, fiindca nu doar la nivelul organizatiilor noastre teritoriale, ci si la nivel central, colaborarea a cam schiopatat in ultimul timp.

In schimb, si declaratiile facute la Salonic dovedesc ca, in ciuda tuturor dificultatilor, sansele de integrare ale Romaniei au crescut, si asta se datoreaza, din pacate, nu atat rezultatelor economice, ci mai degraba celor politice, in obtinerea carora UDMR a avut un rol cu totul determinant. Foloasele acestei evolutii se vor intoarce, in ultima instanta, asupra comunitatii noastre, care, dupa convingerea mea, sprijina in continuare, fara echivoc, integrarea europeana a Romaniei.

Miza alegerii

Azi am avut cuvinte aspre pentru cei care vor sa divizeze UDMR si cred ca in aceasta privinta trebuie sa manifestam si in viitor cea mai mare fermitate cu putinta, fiindca nu putem permite ca aceasta comunitate a noastra sa ramana fara reprezentare politica unita. Dar imi dau seama ca aceasta unitate se poate pastra numai prin deschidere, prin toleranta, prin democratie, prin libertatea opiniilor. Am spus de multe ori si o repet si acum: aici, in aceasta Uniune, este loc pentru toate opiniile oneste. Fiecare politician al UDMR are obligatia sa-si asculte colegii si sa manifeste atentie si atunci cand unii din ei formuleaza critici. Nu putem avea dreptate toti, in orice clipa, dar tuturor membrilor UDMR, tuturor platformelor trebuie sa le oferim sansa de a incerca sa-i convinga pe ceilalti, si ca odata si odata adevarul sa fie, eventual, de partea sa. In cadrul UDMR exista loc pentru exprimarea opiniei, exista loc pentru dialog. Cine nu vrea sa exploateze aceasta oportunitate, acela nu in noi nu are incredere, ci in el insusi, acela nu pune sub semnul intrebarii adevarul nostru, ci nu crede in taria adevarului sau. Acestor colegi nu le pot spune decat: aveti incredere in voi, si dintr-odata veti avea incredere si in UDMR.

Comunitatea maghiara din Transilvania se afla azi la raspantie: sa-si stranga randurile sau sa se izoleze – aceasta e astazi miza alegerii.

Sa lasam, asadar, vorbele mari in seama altora si sa incercam sa dam raspunsul la aceasta intrebare, fiindca aceasta e treaba noastra!

Uniunea Democrata Maghiara din Romania dupa Congres

Noul program – Noul statut

Noul program si statut sunt doua documente noi de baza, care marcheaza desfasurarea activitatii Uniunii incepand cu februarie 2003. Principiile adoptate au introdus o noua abordare in privinta unor probleme de ordin economic, social, demografic, de tineret si dezvoltare regionala. Un context cu caracter atat specific autohton, cat si pertinent in termenii integrarii europene.

O noua formula a Prezidiului Executiv al UDMR

La sedinta comuna a Consiliului Reprezentantilor Unionali si Consiliului de Coordonare, proaspat constituite in ultima saptamana a lunii iunie 2003, a fost numita si validata noua componenta a Prezidiului Executiv al UDMR. Constituirea a urmat principiile incluse in cele sase rezolutii adoptate de Congres, privind: analiza recentelor procese demografice, adoptarea legii referitoare la imobilele confiscate de la institutiile comunitatii maghiare, integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, dezvoltarea regionala, imbunatatirea situatiei sociale a comunitatii maghiare, precum si Legea statutului. In acest sens, alaturi de structurile speciale pentru administratii locale, organizatii teritoriale, probleme economice, invatamant, cultura si relatii cu guvernul, au fost infiintate trei departamente noi, pentru Integrarea europeana, Tineret, si Diaspora.

Infiintarea Departamentului pentru Diaspora a fost rezultatul unei analize complexe privind situatia maghiarilor din aceasta categorie si situatia economica a comunitatii in general, pe baza datelor prezentate si cu ocazia ultimului Congres al Uniunii.

Au fost intreprinse diferite activitati relevante noilor capitole incluse in programul Uniunii, si anume cele privind egalitatea sanselor, familia si sanatatea. De exemplu, in luna iunie, la Targu Mures, s-a organizat Conferinta Medicilor Maghiari din Romania, cu participarea a peste 130 de specialisti maghiari din domeniu. Actiunea s-a incadrat in preocuparea constanta Uniunii legata de reforma in sanatate si reforma sociala.

Probleme specifice

In domeniul aplicarii normelor legate de restituirea unor imobile si bunuri confiscate, Comisia Nationala Interministeriala coordoneaza acest proces. In cadrul ultimelor sedinte au fost adoptate decizii privind retrocedarea a 70 de imobile, din care 50 au fost redate bisericilor crestine ale minoritatilor si trei – comunitatii evreiesti din Romania.

In cadrul sedintelor regulate de monitorizare a aplicarii protocolului PSD-UDMR un succes recent a insemnat emiterea, in data de 22 mai, a Ordonantei Ministerului Educatiei, Cercetarii si Invatamantului privind functionarea invatamantului confesional, subiect inclus si pe ordinea de zi a Comisiei de Modificare a Constitutiei.

Administratii publice locale, functionare si reglementari juridice aferente

Una dintre cele mai specifice preocupari ale Uniunii fiind activitatea la nivelul administratiilor locale, in cadrul propunerilor de modificare a Constitutiei specialistii Uniunii s-au referit si la largirea autonomiei locale prin limitarea atributiilor prefectului si acceptarea principiului subsidiaritatii. Comisia abilitata a aprobat doar o clarificare terminologica privind notiunea de descentralizare si desconcentrare si a delimitarii nuantarii intre termenii de autoritati desconcentrate si autoritati descentralizate.

Elaborarea Conventiei Europene – diversitate lingvistica

In cadrul activitatii internationale si parlamentare a UDMR, senatorul Eckstein-Kovacs Peter, membru al Delegatiei Parlamentare romane la Adunarea Constituanta Europeana, a depus peste 10 propuneri de modificare a textului proiectului Conventiei. Subiectele initiativelor au vizat in general drepturile minoritatilor, dar nu in mod exclusiv. Adoptarea principiului diversitatii lingvistice alaturi de cea culturala, in articolul 3, a constituit un succes deosebit, avand in vedere importanta ocrotirii constitutionale a principiului. Alaturi de alti reprezentanti la Strasbourg, senatorul a inaintat peste 80 de propuneri de modificare. Drepturile minoritatilor au fost consolidate prin faptul ca noul text include si Charta Drepturilor Minoritatilor.

Constitutia Romaniei – intre modificare si reforma

O activitate majora atat din punct de vedere politic cat si juridic, in care Uniunea si-a asumat un rol important, este modificarea Constitutiei asa cum s-a petrecut si la Adunarea Constituanta din 1991. Uniunea a sustinut de la bun inceput necesitatea unei reale si autentice reforme a constitutiei, care sa recunoasca situatia politica, sociala, economica si juridica actuala a Romaniei, luand in considerare si perspectivele integrarii. Intentia Uniunii de a modifica articolul 148 din Constitutie a fost o preocupare constanta, alaturi de modificarea sintagmei de stat national, ceea ce, in opinia specialistilor UDMR este o sintagma depasita. Sintagma -statul national-, intr-o interpretare politico-istorica ce si-a indeplinit rolul istoric, a devenit nepotrivita intr-o constitutie moderna si euroconforma.

Articolul 127 al textului nou permite folosirea limbii materne si a traducatorilor in justitie, fiind un progres major in utilizarea limbii materne.

S-a propus o reformulare si completare a articolului 6, care reglementeaza statutul minoritatilor nationale, a persoanelor apartinand minoritatilor nationale, in sensul definirii minoritatilor nationale ca fiind comunitati nationale, factori constitutivi ai statului.

Din punctul de vedere al Uniunii privind reforma constitutionala, procesul se incadreaza mai degraba intr-o forma a modificarii, avand in vedere ca initiativele adoptate s-au incadrat in categoria celor strict necesare.

Relatii si activitati externe

UDMR isi asuma un rol de intermediar intre guvernele roman si maghiar. In acest sens, am sprijinit semnarea in premiera a unui acord de colaborare intre Ministerele Informatiei si Comunicatiilor din cele doua tari.

Ca semn al prezentei active la forurile europene, in 26 iunie, senatorul Frunda Gyorgy a fost ales raportor al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei.