USL și „politica formelor fără fond” pe Schengen

De câteva săptămâni USL a dat drumul robinetului acțiunilor de convingere a Occidentului că România merită să fie primită în spațiul Schengen. Chiar dacă este o chestiune tehnică, Vestul a politizat acest dosar și nu vrea în ruptul capul să mai accepte „gogoșile balcanice” vândute de către București. Diplomația dulcegărească și lingușelilor oficialilor de la București ambalate în turnee de convingere nu vor îndupleca scepticii din partea occidentală a bătrânului continent că România trebuie primită în acest club select fără ca într-adevăr țara noastră să se comporte ca un stat în care litera legii și combaterea corupției să nu fie simplă butaforie. Acest joc de scenă al USL este neconvingător în condiițiile în care cancelariile occidentale știu perfect ce se petrece la București iar acest spectacol grotesc de iluzionism nu va face decât să irite și mai mult Vestul. După ce PSD-ul lui Ponta și Corlățean a declanșat o serie de acțiuni diplomatice la Paris și la Haga, a venit rândul lui Crin Antonescu să încerce marea cu degetul în scopul de a-și persuada partenerii tot mai rezervați că România face reforme reale pe palierul justiției și cel al statului de drept. Un comunicat al PNL ne-a anunțat luni, târziu în noapte, despre recenta vizită a co-președintelui USL Crin Antonescu la Amsterdam, la Reuniunea Liderilor Liberali Europeni, acolo unde a desfășurat un adevărat „desant diplomatic” împreună cu ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni, Cristian David. Cei doi au stat de vorbă cu premierul olandez Mark Rutte, vicepremierul britanic Nick Clegg și vicecancelarul Werner Hoyer pe problematica Schengen. "Președintele PNL a discutat cu premierul olandez, Mark Rutte, despre problematica aderării României la Spațiul Schengen și Mecanismul de Cooperare și Verificare. În acest context, Antonescu i-a prezentat lui Rutte progresele înregistrate de România în ceea ce privește aderarea la Schengen, primind de la oficialul olandez asigurări că Olanda va face evaluarea obiectivă a acestor progrese", se menționează în comunicatul PNL. Tradus din limbajul diplomatic, acest lucru nu a schimbat cu nimic poziția Olandei pe acest subiect.

Semnalele APCE pentru respectarea statului de drept

Întors de la Amsterdam, Crin Antonescu s-a întâlnit ieri la București cu președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Jean-Claude Mignon, despre care a susținut că este "un prieten de primă oră al României", Mignon amintindu-și la rândul său de momentul mai 1990 când a vorbit în Piața Universității. Acesta i-a făcut cadou lui Antonescu o ciornă a unui discurs pe care oficialul european l-a rostit în Piața Universității la câteva luni de la Revoluție. Un mesaj clar că România nu trebuie să se abată de drumul democratic iar statul de drept instaurat atunci nu trebuie bruscat de acțiuni politice violente de preluare a puterii. Antonescu a fost foarte emoționat și l-a numit pe Claude Mignon drept „prieten de primă oră al României”. Pentru a se face mai bine înțeles, oficialul APCE a subliniat anterior în Parlament că democrația presupune ca majoritatea să nu abuzeze de putere iar Guvernul să recurgă masiv la ordonanțe de urgență. De asemenea, Mignon a revenit asupra problemei super-imunității în forma pregătită de USL, atrăgând atenția asupra acestui pericol consemnat de altfel și în raportul CE privind MCV. El a spus că organismul pe care îl conduce are disponibilitatea să colaboreze cu Legislativul român pentru amendarea Statutului parlamentarilor și "împrăștierea oricăror dubii" privind "sancționarea incompatibilității".

„Proiectul Iohannis”, praf în ochi pentru Germania

Pentru a drege relația cu Germania, Crin acționează într-un stil balcanic autentic trimițând semnale către Berlin că acum îi șoptește la ureche un sol de pace sas. O mișcare diplomatică care vine să jignească și mai mult Germania, o țară cu o cu totul altă cultură decât cea a nepotismului și a alianțelor politice conjuncturale gândite pentru un scop mic și meschin. O manevră care va da un rezultat similar cu cel al urcării în fruntea diplomației a lui Andrei Marga, un filosof de marca, dar un diplomat de duzină care nu a făcut nici cât o ceapă degerată pe relația cu Germania, acolo unde „cumetriile sale științifice” cu Angela Merkel nu au avut niciun efect. Ponta a înțeles perfect această  prostie și a trimis în vârful Externelor un diplomat de carieră în persoana lui Titus Corlățean. Astfel „proiectul Iohannis” pe dimensiunea refacerii relațiilor bilaterale București-Berlin rămâne doar un praf în ochi aruncat Germaniei care nu se va îndupleca și va avea cerințe diminuate față de guvernanții români în ceea ce privește reforma justiției. Chiar dacă aceștia continuă cu obstinație la nivel de retorică să nu cupleze Schengen cu reforma justiției din România. Atât timp cât vor avea pârghii, aceștia le vor folosi gradual și cu prisosință pentru a constrânge România ca până la urmă să-și facă singură un bine. Acela de a avea un stat bazat pe principii democratice corecte și mai ales sănătoase. În concluzie, toate aceste turnee diplomatice sterile nu vor face altceva decât să fie simple paie pe un foc ce este întreținut artificial de diplomația română. Nu putem vinde iluzii occidentalilor iar acest lucru se va deconta pe 7-8 martie la următor Consiliul JAI, acolo unde din nou nu se va lua o „decizie tehnică”, ci una „politică”. Până nu vor există rezultate concrete iar USL nu va înțelege că România nu va fi primită în Schengen cu toate „balcanismele” ei, țara noastră va continuă rămână la ușa Schengen iar guvernarea USL va deconta ulterior acest insucces politic. România are nevoie să iasă din spectrul acesta al suprarealismului est-european atât de premiat în cinematografie de către Occident. Dosarul Schengen nu trebuie să fie neapărat un film prost vândut sub ambalaj de capodoperă în Vest.

Mădălin Necșuțu