Din cei 99 de ani pe care i-a implinit Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bucuresti (SAMB) anul acesta, peste 43 de ani, Draghici Marin (foto) si-a practicat profesia de medic in cadrul acestei unitati sanitare de prestigiu. Astfel, din data de 1 octombrie 1962, cel mai in varsta cadrul medical aflat in activitate si la ora actuala a ajutat si acordat asistenta medicala de urgenta la mii de persoane, care de-a lungul anilor au apelat la ambulanta din diverse motive.
-Drumul spre medicina este alcatuit din doua parti, si anume una este reprezentata de pasiune, varianta pentru care eu am optat, iar cea de a doua de impulsul si dorinta parintilor de a-si vedea copilul ajuns cadru medical. Acestia cred ca medicul este cel frumos, bogat, respectat si onorat de lume, dar uita ca un medic se umple si de sange, de puroi sau contracteaza anumite boli in cursul desfasurarii actului medical-, a declarat unul dintre -veteranii- SAMB-ului, Marin Draghici.
Acesta a mai adaugat ca optiunea sa de a deveni cadru medical pentru a ajuta cat mai multe persoane bolnave nu a fost cu totul impotriva dorintei parintilor care vroiau sa devina preot, astfel ca a dat la medicina imediat ce a terminat Liceul -Sfantul Sava- din Capitala.
Profesorul de biologie si-a pus amprenta asupra sa
Potrivit lui Draghici, la dorinta sa de a deveni medic o mare contributie a avut-o profesorul sau de biologie din liceu, care pana la absolvire i-a dat numai note de noua pentru a-l motiva sa invete mai mult despre anatomia umana.
Astfel, din anul 1952 a urmat cursurile Universitatii de Medicina si Farmacie -Carol Davila- din Bucuresti, alaturi de sapte colegi din liceu, iar la absolvire a fost unul dintre cele 102 cadre medicale tinere ce au revigorat de-a dreptul Serviciul de Ambulanta al Capitalei de la acea vreme.
-A fost o perioada lunga cand nu s-au tinut concursuri, in timpul lui Gheorghiu Dej, pentru a reusi sa intri in unul dintre cele 17 spitale mari din tot atatea orase ale Romaniei, posturi ce nu puteau fi ocupate decat prin concurs. Dar ca proaspat absolvent al facultatii de medicina aveam obligatia de a efectua perioada de stagiatura, mai ales ca pe atunci facultatea era gratuita, iar banii pe care ii investea statul in tine trebuia sa fie recuperati prin actele medicale pe care urma sa le prestezi-, sustine doctorul Marin Draghici.
Cu toate acestea, dupa trei ani de stagiatura in diferite unitati sanitare, s-a ivit oportunitatea de a intra in sistemul sanitar de urgenta, respectiv in Serviciul de Ambulanta, oportunitate pe care proaspatul absolvent de medicina Draghici, care acumulase de acum ceva experienta in domeniu, nu a ratat-o.
A trecut de primul concurs tinut de SAMB
Doctorul Draghici Marin a fost unul dintre cei carora li s-a permis prin pregatirea riguroasa din facultate sa participe la primul concurs de ocupare a posturilor de medic vacante, organizat de Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bucuresti in anul 1962, concurs pe care l-a trecut cu brio.
-In anul in care am participat la acest concurs era pentru prima oara cand se aduceau medici tineri la salvare. Pana atunci, medicii de pe ambulante erau formati din oameni care din punct de vedere al conducerii din perioada comunista erau considerati ca fiind oameni patati. Si acest lucru doar pentru ca avusesera anterior cabinete, facusera avorturi, care la vremea respectiva reprezentau o ilegalitate, sau chiar au facut puscarie, fiind detinuti politici. Astfel, venirea noastra a fost o infuzie de cadre medicale nepatate moral-, povesteste doctorul Draghici.
De altfel, la acel moment, SAMB dispunea de un numar restrans de personal sanitar calificat, respectiv de sase medici generalisti printre care se numarau Paun Dumitru, Marian Vasile, Doina Catana, Titel Georgescu, Tiberiu Cioroianu si asistentul sef de la acea vreme, Enciu Ioan.
La acestia se mai adauga doi soferi folositi si pe post de brancardieri, care ridica numarul personalului la opt oameni ce trebuia sa asigure asistenta medicala de urgenta populatiei Bucurestiului dupa cel de al doilea razboi mondial, cat si sa faca fata fluxului de raniti adusi de pe front.
Tot mai multi medici-ambulantieri sunt agresati de pacienti
Insa, de-a lungul timpului, SAMB a evoluat mai mult sau mai putin in bine, iar pe langa problema subfinantarii cronice cu care se confrunta intreg sistemul sanitar romanesc, mai apare si cea a agresiunilor fizice si verbale asupra echipajelor de pe ambulante din partea pacientilor sau a rudelor acestora, agresiuni ce au inceput sa fie tot mai frecvente in ultima perioada.
In opinia lui Draghici, medicii trebuie sa fie obiectivi si capabili sa inteleaga psihologia pacientului, chiar si pe cea ramasa din perioada comunista, mai ales ca doctorii de pe salvare sunt nevoiti sa intre in diferite medii sociale ce nu sunt tot timpul multumite de sistemul sanitar, de timpul scurs pana la sosirea ambulantei sau de calitatea actului medical prestat.
-Nu trebuie sa uitam ca noi nu suntem asemeni medicilor de familie, la usa carora se prezinta pacientul, ci noi suntem cei care ne prezentam la domiciliul bolnavului. Astfel, putem sa nimerim intr-un grup de oameni nemultumiti, care ne agreseaza verbal si nu putine au fost cazurile de agresare fizica-, sustine medicul aflat pe ambulanta de mai bine de 43 de ani, Marin Draghici.
Acesta a mai adaugat ca in ceea ce priveste zonele unde medicii de la SAMB au fost agresati fizic, cel mai des sunt reprezentate de cele locuite de o populatie ce nu a beneficiat de o educatie civica in acest sens si care are un statut socio-economic precar.
-Daca lasi sa moara un om pentru ca nu-ti da ceva, esti corupt-
In plus, conform reprezentantilor Colegiului Medicilor din Romania, si asupra cadrelor medicale ale Serviciului de Ambulanta al Municipiului Bucuresti planeaza actele de vinovatie reprezentate de coruptie, de asa-zisa -spaga- pe care acestia o iau de la bolnav in schimbul serviciului prestat, lucru care trebuie sa dispara.
-Spaga luata de la pacient nu este un act de coruptie decat in momentul in care doctorul de pe salvare conditioneaza actul medical de obtinerea acestor asa-zise foloase materiale necuvenite. Daca bolnavul iti da ceva drept recunostinta trebuie sa-l iei, dar daca lasi un om sa moara pentru ca nu-ti da nimic, atunci chiar esti un medic corupt-, a afirmat Draghici.
El a adaugat ca pe timpul lui Ceausescu se obisnuia ca dupa consultatie pacientul sa-i multumeasca doctorului printr-un pachet de tigari, o sticla de bautura alcoolica sau un pachet de cafea, mai ales ca in acea vreme ele reprezentau -valuta de schimb-.
In ceea ce priveste spaga de azi, Draghici sustine ca -oamenii stiu ca platesc asigurari sociale de sanatate si au inceput sa nu mai dea nici o atentie doctorului. In plus, e la latitudinea fiecarui medic daca ia sau nu, doar nu pentru asta s-au facut doctori-.
Medicii din spitale contesta activitatea celor de pe Salvare
Asupra actelor medicale prestate de doctorii de pe ambulanta este pus adesea un semn de intrebare de cei din spitale, de medicii de la camera de garda a spitalelor, care nu de putine ori le-au reprosat in momentul in care au adus un bolnav ca nu au facut mai nimic pana sa-l aduca la unitatea sanitara respectiva.
-Acest lucru se intampla si in tarile mai dezvoltate, cu toate ca nu este corect comportamentul medicilor care stau in camerele de garda ale spitalelor fata de cei care aduc un pacient de pe cine stie ce santier, din mizerie, si se uita la ambulantier ca la un brancadier cu studii superioare-, a declarat Marin Draghici.
In opinia acestuia, semnul de intrebare poate disparea daca SAMB-ul va deveni o institutie independenta, iesind astfel de sub tutela Ministerului Sanatatii si a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, cat si daca Salvarea va fi structurata pe doua sectoare, unul strict pentru urgente (infarctul, episodul hipertensiv, otraviri, accidente neuro-vasculare si rutiere), iar cel de-al doilea pentru asistenta la domiciliu.
-Mireasa- – prima masina destinata urgentelor medicale
-In timpul razboiului, serviciul de ambulanta a trecut prin lupte grele, astfel ca la finele acestuia, din tot efectivul din proprietatea ei, mai ramasesera doua masini aflate si ele intr-o stare deplorabila, asemeni sediului care fusese bombardat si opt oameni ce-i serveau-, sustine Marin Draghici.
Cu toate acestea, in aceeasi perioada, imediat dupa ce razboiul s-a terminat, la SAMB au inceput sa fie aduse masini ce au fost amenajate pentru a servi actului medical din diferite surse, precum cele abandonate pe strazile Capitalei, dar si ambulante IFA ce reprezentau o captura de razboi de la nemti.
La scurt timp au mai fost aduse cateva masini Molotov, achizitionate de conducerea Ministerului Sanatatii de la acea vreme din Uniunea Sovietica – Rusia de azi.
Pe platforma unei astfel de masini, a fost construita in atelierele SAMB-ului, in anul 1959, cu sprijinul medicilor de la Spitalul Clinic -Sfanta Maria- si a celor de la Institutul de Hematologie care au donat aparatura in acest scop, prima masina antisoc din Romania.
-Mireasa-, cum fusese denumita de medici, dispunea de o trusa de intubatie, de o trusa de aspiratie si de un aparat de oxigeno-terapie, lucruri ce o faceau sa fie cea mai performanta ambulanta romaneasca din acea perioada, fiind dotata cu aparatura medicala de ultima generatie.
-I-am dat numele -Mireasa- intrucat era gatita cu fel de fel de aparate ultraperformante la acea vreme. In plus, aceasta masina a facut mult timp fata cerintelor din ce in ce mai mari ale patologiilor si urgentelor din fiecare an-, a declarat Draghici Marin.
961 – numarul de telefon al ambulantei de peste 46 de ani
In aceeasi perioada, cam pe la finele anului 1959, cand Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bucuresti era in plina organizare, conducerea acestuia a decis schimbarea numarului de telefon format din cinci cifre (00006) la care putea fi apelata Salvarea in unul cu mai putine cifre, ce putea fi apelat mai usor, in mod gratuit si de la telefon public.
Cu privire la acest lucru, asistenul sef al SAMB-ului de la acea vreme, Enciu Ioan, citat de medicul Draghici Marin in cartea ce va marca in luna iunie a anului viitor o suta de ani de existenta a serviciului de ambulanta, a declarat ca -am aflat ca este disponibil un numar de telefon format din trei cifre si am depus un dosar pentru a-l obtine la Ministerul Comunicatiilor, dar era cam al cincilea dosar pentru acelasi numar de telefon, iar sansele de a-l obtine, reduse. Asa ca am obtinut o audienta la ministrul comunicatiilor din acea vreme, A. Similescu, caruia i-am explicat necesitatea unui numar mai simplu si mai usor de format. Acesta ne-a inteles doleantele si ne-a dat numarul respectiv-.
Potrivit lui Draghici, o perioada indelungata de timp s-a dus o adevarata lupta pentru a informa populatia cu privire la noul numar de telefon al serviciului de ambulanta din Capitala deoarece -s-au lipit multi fluturasi prin tramvaie, troleibuze si autobuze pentru ca cei care necesitau ingrijire medicala de urgenta, sa stie ce numar sa formeze pentru a solicita Salvarea-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
















