Sunt la cinci minute de granita cu Romania si totusi la ani-lumina de tara noastra. Micherechienii, 2.300 de suflete inghesuite sub pasaport european, maghiar, formeaza, prin majoritatea lor covarsitoare, de 80%, cea mai compacta si mai solida comunitate romaneasca integrata in Uniunea Europeana. -Monitorul de Cluj- a vizitat satul vestit in intreaga Ungarie prin fabuloasele productii de castraveti de sera, care au facut din comunitatea romaneasca una dintre cele mai prospere si mai bine vazute comunitati rurale din tara vecina, si va spune povestea unor romani speciali, care isi cauta identitatea – ca altfel n-ar fi romani – undeva la granita dintre naravurile -lor- si prejudecatile -altora-.
Oamenii castravetilor
N-au avut de nici unele. Colonizati, pe la 1750, de principele Esterhazy, pe un pamant blestemat, fara de rod la rugile oamenilor, romanii din Mehkerek-ul unguresc au fost condamnati, vreme de doua secole, la foamete si saracie. Inca dupa al doilea razboi mondial, isi amintesc batranii mai sfatosi, micherechienii indurau, -vai de amarul lor-, in colibe de trestie, vantul aspru al pustei si-al ocarilor maghiare. -Ziceau de noi ca suntem romani puturosi, nici nu se uitau la noi. Greu ne-o fost intr-o vreme, dar ce era sa facem, ca pamantu-i asa prost ca nu iese nimic din el-, povesteste Mihai Ardelean, unul dintre martorii anilor grei mosteniti din tata-n fiu de romanii din satul situat la 20 de kilometri de orasul Gyula.
Lucrurile s-au schimbat mult in bine, incepand cu anii *70, cand Dumnezeu si-a intors fata catre ulitele Micherechiului. Mai multe familii, vreo opt la numar, au avut ideea de a infiinta sere de legume, acoperite cu folie, sub care sa cultive castraveti, pe un sol adus din zone mai bune pentru agricultura. Ideea s-a dovedit geniala, iar moda s-a extins rapid in satul avid de munca si de bani. Palmele de smirghel ale lui nea Mihai Ardelean dovedesc nu doar harnicia -puturosilor-, ci si anii de bunastare care au facut din Micherechi cel mai mare producator de castraveti din Ungaria si unul dintre cele mai instarite sate din tara vecina.
-Statia spatiala- Micherechi
In alternanta riguroasa de strazi drepte ca dunga la pantaloni, acoperisuri trase la boloboc si capsule albe de sera, Micherechiul pare, vazut de sus, mai degraba o statie spatiala. Nu are nimic din sarparia urbanistica a Romaniei tuturor posibilitatilor, iar panorama satului e primul indiciu al unui fapt cu care micherechienii au dreptate sa se mandreasca: sunt cea mai compacta comunitate romaneasca traditionala care a intrat in Uniunea Europeana!
Micherechiul respira sentimente amestecate. Romanismul ambalajelor aruncate pe jos in dispretul cosurilor de gunoi, exact in parculetul in care e amplasata statuia lui Nicolae Balcescu, sau vopsitul gardurilor la repezeala, taman in ajunul celei mai mari sarbatori locale, Festivalul Castravetilor, se conjuga, cumva european, cu rigoarea nemteasca cu care oamenii isi lucreaza serele si cu vina ungureasca pe care o exhiba cand e vorba de lucruri serioase, fie ele si petreceri. Satul arata bine, cu case mari, aranjate cu gust – peste cele din Ardeal, iar institutiile publice, consistent finantate de statul maghiar, au un standard la care Romania nici nu stie sa viseze. Primarul Teodor Martin, un -roman adevarat-, care vorbeste acasa ungureste cu sotia slovaca, recunoaste ca satul traieste binisor din cele 410 miliarde de forinti (peste 50 miliarde de lei vechi) venite de la statul maghiar, carora li se adauga resursele financiare provenite din accesarea diferitelor fonduri nationale sau europene.
Viata in UE
Viata in Europa nu e insa numai roz-bombon. Aderarea a cam stricat piata legumelor din Ungaria, pe care micherechienii o dominau la capitolul castraveti. -Preturile au devenit foarte fluctuante, iar micherechienii, care stau toata ziua la munca in sere, nu au capacitatea de a contracara jocurile pietei. De la peste 200 de forinti kilogramul, castravetii au ajuns saptamanile trecute si la 40 de forinti. Plus ca nici productia n-a mai iesit acum ca-n alti ani-, isi plange primarul Martin consatenii, contemplandu-si propriile sere, din care a cules deja totul.
Cateva strazi mai incolo, Mihai Ardelean roboteste din greu sa tina in viata ultima recolta, acum, cand pretul s-a mai ridicat un pic, pe la 70 de forinti. -Sunt cam batrani castravetii si, ca la omul batrin, daca nu le dai un pic de ajutor, de medicament, nu-i merge bine-, filosofeaza nea Mihai, in timp ce pregateste doua galeti de substanta cu care sa ude castravetii. Are cinci -serii-, cum le spune el la sere, si face de pe ele un profit de circa o jumatate de milion de forinti. A avut si 33 de -serii-, cand era tanar si in putere. Pe-atunci si preturile erau altele… -Iti vedea si voi ca usor n-o sa hie in Uniunea Europeana. Io pana amu* mare schimbare in bine n-am vazut, asa…-, ii avertizeaza nea Misu pe romanii lui din tara, alaturi de care a trait anul asta, cu sufletul cat un purice, drama inundatiilor. -Mare pacoste o fost pe bietii oameni, Doamne feri! Am vazut la televizor, ca am antena si ma uit in fiecare zi-, intareste micherechianul.
Adevarata Romanie
-Sunt dezbinati, foarte dezbinati, romanii din Ungaria, de fapt, asa-i recunosti pe romani, si nu se vor impaca niciodata-. Venita din partea unui oficial al Ambasadei Romaniei la Budapesta, Mircea Oprita – director al Institutului Cultural Roman din Ungaria, aprecierea are valoare de sentinta. Intre forurile reprezentative la nivel national (Autoguvernarea romaneasca pe Ungaria) si institutiile culturale si religioase din Ungaria e o lupta pe viata si pe moarte, accentuata de alegerile care vor avea loc pentru autoguvernarile minoritatilor la 1 octombrie in acest an. Miza conflictului o reprezinta sumele importante de bani ce le revin celor care reprezinta comunitatea romaneasca din Ungaria. Autoguvernarea pe Ungaria primeste constant 60 milioane de forinti, din care foloseste 95% doar pentru cheltuieli curente! -Lumea s-a cam saturat de cei care conduc acum si vrea o schimbare. Va fi bataie mare-, crede preotul Ioan Bun, roman din Arad stabilit la Micherechi acum 16 ani. Si el, si alti oameni cu carte ai Micherechiului confirma faptul ca dezbinarea este una dintre traditiile pastrate cu sfintenie de-a lungul secolelor de catre romanii din Ungaria.
Portul, mancarurile si dansurile populare sunt alte cateva.
Dansul cel mai tare din Ungaria
Pe langa celebrii castraveti pe care ii cultiva, romanii din Micherechi sunt mandri si cu dansul specific localitatii lor. Micherechienii isi dau inca de la gradinita copiii la dansuri populare, apoi, cu trecerea anilor, nu se mai satura sa numere premiile I luate de acestia la diferitele festivaluri din Ungaria, din Romania si din restul lumii. -Dansul popular micherechian este o mandrie pana si pentru maghiarii de aici. Nu exista formatie de dansuri din Ungaria care sa nu stie sa danseze micherechieneste-, afirma Eva Iova, directorul saptamanalului -Foaia romaneasca- din Gyula.
-Vine Clujul pe la voi-, la Micherechi
Cateva zeci de interpreti din Romania s-au aflat la Micherechi la sfarsitul saptamanii trecute pentru a filma o editie a binecunoscutei emisiuni -Vine Clujul pe la voi-, a postului regional TVR Cluj. Interpretii au cantat in cadrul Festivalului Castravetilor, manifestare ajunsa in acest an la a IV-a editie si organizata de autoritatile locale din localitate cu ajutorul TVR Cluj. Pe langa muzica, bauturi si mancaruri alese, romanii din Micherechi s-au delectat si cu inedite concursuri intre cultivatorii de castraveti. Posesorii celui mai lung (63 de centimetri), gros (31,5 centimetri diameru), greu (2,80 kilograme) si cel mai ciudat castravete au primit diplome si sticle de sampanie. Ciprian Rus – Micherechi
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
