Felinarul de la mormant sta la capul patului, pe noptiera. Nu mai arata ca la inceput. I-a pus beculete rosii si l-a inconjurat cu o mica gradina, cu pomisori din plastic. Singur l-a facut, cu multi ani in urma. Nu l-a mai lasat la cimitir de frica hotilor. Pagodele le-a pus pe frigider si dulap. Mai are mult de lucru la ele. Numai sa-i ajunga lemnul.
Brasoveanul Gheorghe Ovesea nu a fost niciodata in Asia. Pensionarul are 71 de ani. Nu este arhitect si nici artist. A fost strungar, iar acum e pensionar. Toata ziua mestereste pagode japoneze si chinezesti. Le face din cutii de portocale, lingurite din plastic pentru inghetata si tabla conservelor de mancare pentru caini.
Model dupa cutia de ananas
Gheorghe Ovesea a lucrat 20 de ani la Tractorul si 22 de ani la ICA Ghimbav. S-a apucat sa faca pagode dupa o operatie. In 1970 a fost operat la stomac. Se plictisea acasa. Asa ca s-a apucat de mesterit. De frica sa nu-l certe sotia, se ducea langa calea ferata sa lucreze. Se intorcea acasa cand auzea sirena de la fabrica, inainte sa vina ea de la munca.
A luat modelul de pagoda de pe o cutie de compot de ananas. -Era o imagine mica de tot. Am copiat modelul si l-am marit de cateva ori la fabrica. Apoi m-am apucat de lucru. E o munca tare migaloasa. La prima vedere pare usor. Multi se mira cand le spun ca lucrez ani buni la o pagoda-, spune pensionarul.
Acoperis din conserva pentru caini
Face rost de materie prima de pe unde poate. Din Piata Tractorul strange laditele de fructe, aruncate pe jos. Pastreaza toate linguritele din plastic pentru inghetata si le topeste in bucatarie. In matrite facute tot de mana lui. La fel a facut cu toate tavitele de plastic ale sotiei. Din ele face mici ferestre. Vecinii ii dau cutiile de conserva pentru caini. Din tabla lor face acoperisul constructiei.
-Lemnul laditelor e fragil. Nu se poate lucra bine cu el. Dar nu am de ales. Placajul din comert este la fel de prost. Dar si prea scump pentru mine. Imi ajunge ca dau bani pe prenadez, beculete si unelte-, se plange mesterul. Tocmai si-a cumparat un ferastrau nou, dar nu vrea sa afle sotia. -Ce ciorba de limba imi aud daca lucrez in bucatarie. Se face mult praf, si ea trebuie sa curete. O inteleg-.
Turnul din Babilon e in pivnita
Cand e timp frumos, mestereste afara, sub un tei, in fata blocului. Cum a plouat in ultima vreme, n-a mai lucrat. Vecinii joaca table sau sah. Gheorghe Ovesea ramane deoparte. N-are rabdare pentru table si se enerveaza usor. In schimb, nu se plictiseste niciodata cand mestereste singur, in liniste.
Pana acum a facut cateva pagode, o reproducere a bisericii de pe strada Aurel Vlaicu si casute. Cu multi ani in urma a inceput sa lucreze la o replica a Turnului din Babilon. A renuntat. Macheta a dus-o in pivnita. O sa se reapuce de asta atunci cand o sa aiba materiale mai de calitate.
Arhitectura din perioada Ming
S-a documentat din carti de istorie si de arhitectura. A mers la biblioteca si a citit tot ce a gasit despre pagodele chinezesti, japoneze si cele vietnameze. Cel mai mult ii plac cele chinezesti, din perioada Ming. Vrea sa reproduca si -Pagoda celor sapte fericiri-.
-Arhitectura asiatica e deosebita. E foarte diferita de cea europeana. Literatura de specialitate despre acest subiect nu e prea bogata. Am gasit carti in engleza, dar nu stiu limbi straine. M-am multumit cu imaginile. Le-am copiat si le-am studiat cu atentie acasa-, spune brasoveanul.
Amenintat de cataracta
-Am fost intrebat de ce nu le vand. Nu stiu cat sa cer, si mi-e greu sa ma despart de ele dupa ce am muncit atat. Un amic m-a rugat sa-i fac si lui una, ca imi da o cutie cu aracet. La inceput am crezut ca glumeste. Nu stau eu sa le explic la toti ce inseamna o astfel de constructie-.
Vederea a inceput sa-i slabeasca. Medicul i-a spus ca o sa faca cataracta. O sa se opereze la ambii ochi. Nu se sperie doar din atat. A mai facut el operatii. Gheorghe Ovesea vrea doar sa mai aiba putere si sanatate ca sa mai poata lucra la pagode.
-Banchetul cu flori de la Qujiang-
Pagodele aveau un rol foarte important in China. Trecerea numelui cuiva pe o pagoda, era considerata o mare cinste. ?Än dinastia Tang (anii 618-907 e.n.), carturarii dadeau examene imperiale pentru a ocupa posturi de conducere. ?Än primavara, imparatul oferea un banchet grandios in gradina Qujiang in onoarea celor care au obtinut titlul de Jinshi (savant superior). Se numea -Banchetul cu flori de la Qujiang-. ?Än gradina era un lac inconjurat de templul Cien, Pagoda Cocorul Mare si Pagoda Cocorul Mic. Veneau des aici imparati, demnitari si savanti, pentru a bea si a scrie versuri.
La banchet, titularii Jinshi lasau paharele pline sa pluteasca pe lac. Cind paharul ajungea in fata vreunui Jinshi, acesta avea obligatia sa-l bea, iar pe urma sa compuna o poezie. Doi titulari Jinshi dintre cei mai chipesi erau invitati sa culeaga florile cele mai alese si sa le imparta oaspetilor. Toti savantii superiori isi gravau numele pe Pagoda Cocorului Mare. Ulterior, numele celor care ajungeau ministrii, erau colorate cu rosu.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
