O delegatie a grupului Partidului Popular European si al Democratilor Europeni (PPE-DE), din Parlamentul European, a efectuat in ultimele doua zile o vizita de informare in Romania, membrii acesteia intalnindu-se cu presedintele Traian Basescu, premierul Calin Popescu Tariceanu si cu mai multi ministri implicati in procesul de aderare. Misiunea a fost condusa de Guido Podesta, liderul Comitetului Palamentar Mixt Romania-UE. El sustine ca in Uniunea Europeana nu exista state de rangul al doilea si ca PPE are nevoie de Partidul Democrat.
– Aprecierile recente ale comisarului Olli Rehn au evidentiat progresele Romaniei in raport cu Bulgaria. Credeti ca este posibila o decuplare a celor doua state in vederea aderarii?
Guido Podesta: Timp de mai multi ani intrebarea aceasta mi-a fost adresata cu precadere de catre bulgari. Acum au inceput si romanii sa ma intrebe acelasi lucru. Sigur, fiecare tara raspunde pentru propriile-i realizari, fiecare va fi evaluata conform performantelor sale. Insa Romania si Bulgaria fac parte din grupul celor 10 state care au fost primite in 2004 – ele fiind ultimele care urmeaza sa adere la structurile comunitare – si ar fi de preferat ca atat Romania, cat si Bulgaria sa intre in Uniunea Europeana impreuna, fara a se face o decuplare a celor doua.
Consider ca sunt trei sau patru capitole in care Romania ar putea inregistra intarzieri in aplicarea normelor comunitare. Este vorba, in primul rand, despre competitivitate, justitie, lupta impotriva coruptiei si controlul bolilor transmisibile.
– Care sunt domeniile care ar putea atrage activarea clauzei de salvgardare?
– Consider ca sunt trei sau patru capitole in care Romania ar putea inregistra intarzieri in aplicarea normelor comunitare. Este vorba, in primul rand, despre competitivitate, justitie, lupta impotriva coruptiei si controlul bolilor transmisibile. Evaluarile comisarului Olli Rehn – nu doar cele de miercuri, ci si cele anterioare – au fost cu adevarat satisfacatoare in ceea ce priveste Romania. Important este sa se stie ca nici unul din cele 10 state care au intrat in Uniunea Eurupeana in 2004 nu a indeplinit in totalitate exigentele. Fiecare a avut un domeniu in care a inregistrat deficiente mai mici sau mai mari. In cursul intrevederii cu presedintele Traian Basescu, am realizat o comparatie intre Romania si unele state membre, analizand performantele inregistrate cu sase luni inainte de momentul aderarii. Evaluand spre exemplu raportoarele realizate in cazul Romaniei si al Poloniei – sau chiar al Slovaciei – constatam ca tara dumneavoastra se afla intr-o situatie mai avansata decat statele amintite cu o jumatate de an inaintea intrarii in Uniune.
Sigur ca cele sase luni care urmeaza pana la 1 ianuarie 2007 sunt cele mai importante, iar in acest interval se poate insista pentru solutionarea deficientelor. Din punctul meu de vedere, problemele primordiale sunt: lupta impotriva coruptiei si controlul raspandirii bolilor prin intermediul animalelor. Spre exemplu, in acest an, patru milioane de pasari au fost sacrificate din cauza gripei aviare. In acest caz semnificativ este faptul ca pierderile nu s-au produs in zona industriala, la crescatoriile specializate, ci in gospodariile populatiei. Or, acesta este un lucru foarte grav, deoarece raspandirea epizootiei nu poate fi controlata.
Insa, toate conditiile pe care Uniunea Europeana le impune Romaniei in vederea integrarii nu sunt examene, ci mai degraba niste impulsuri, niste motivatii oferite cu scopul de a va ajuta.
Imi permit sa mai adaug ceva: e uman sa consideram ca momentul aderarii va reprezenta un punct de oprire. Insa dupa ce veti deveni un stat membru, veti constata ca eforturile depuse vor trebui sa fie si mai mari.
– Perspectiva activarii clauzelor de salvgardare sau a impunerii unui sistem de monitorizare a creat impresia ca Romania si Bulgaria vor fi state membre de gradul al doilea? S-a vorbit, de asemenea, despre limitarea dreptului de vot. Cum va afecta acest lucru evolutia celor doua state?
– Nu cred ca se pune problema existentei unor tari de rangul intai sau al doilea. Sa luam exemplul tarii mele de origine: Italia. Acum 50 de ani, cand am intrat in UE, dupa cel de-al II-lea razboi mondial, tinand cont de toate pierderile suferite, Italia putea fi considerata tara de rangul al doilea in comparatie cu Franta si cu Germania. Apoi, in momentul in care au fost primite Spania sau Portugalia, aceste state puteau fi privite la randul lor drept tari de rangul doi in raport cu Italia. Iar exemplele ar putea continua. Important este insa ca fiecare tara intra in Uniune aducandu-si propria contributie si cred ca acest lucru este in avantajul tuturor. Nu este doar o chestiune care se rezuma la cine are drept de vot si cine nu.
Pe de alta parte, tarile care adera acum sunt cele care pot aduce cea mai mare contributie la dezvoltarea Uniunii. Sunt state care acum inregistreaza un grad mai putin avansat de dezvoltare, dar care pot reprezenta sursa de seva in vederea cresterilor ulterioare.
Imi permit sa mai adaug ceva: e uman sa consideram ca momentul aderarii va reprezenta un punct de oprire. Insa dupa ce veti deveni un stat membru, veti constata ca eforturile depuse vor trebui sa fie si mai mari. Din discutiile cu colegii mei spanioli am inteles ca, pentru tara lor, intrarea in UE a constituit o revolutie si a permis schimbari semnificative. Pentru unii, aderarea poate fi un punct de sosire, pentru altii poate fi un punct dintr-un traseu. In realitate, intrarea in UE este un punct de plecare.
Mai trebuie sa tinem cont si de faptul ca alegerile din Germania s-au incheiat, iar acest lucru asigura un climat mai linistit pe plan intern. Tot ceea ce se intampla din momentul incheierii alegerilor pana la urmatorul scrutin legislativ asigura o atmosfera favorabila, inclusiv Romaniei.
– Atitudinea membrilor PPE fata de primirea Romaniei in structurile comunitare nu este una omogena. Care este in acest moment starea de spirit, mai ales in randul eurodeputatilor germani, avand in vedere ca tara lor este ultima care va ratifica tratatul de aderare?
– Atmosfera este una pozitiva, mai ales in urma vizitelor intreprinse atat din partea grupului parlamentar al PPE, cat si a Comitetului Parlamentar Mixt Romania-UE. Totul devine mult mai clar pentru cei de acolo, deoarece fiecare are posibilitatea sa isi formeze propria parere si sa evalueze progresele Romaniei.
Desigur, Europa nu trece printr-o situatie economica foarte buna. Au loc atatea schimbari: au crescut preturile la energia termica, puteri externe au aparut pe piata comunitara (vezi China), iar marii producatori din tarile cu traditie se duc in alte state unde pot gasi forta de munca mult mai ieftina – spre exemplu in Romania.
Mai trebuie sa tinem cont si de faptul ca alegerile din Germania s-au incheiat, iar acest lucru asigura un climat mai linistit pe plan intern. Tot ceea ce se intampla din momentul incheierii alegerilor pana la urmatorul scrutin legislativ asigura o atmosfera favorabila, inclusiv Romaniei.
Nu trebuie sa uitati nici faptul ca, atunci cand s-a pus problema votarii in cadrul Parlamentului European, tot noi am fost cei care am invins, nu eurodeputatii germani, chiar daca ei au fost impotriva.
Sigur, ne dorim ca dupa primirea PD-ului – care este o forta in Romania – dialogul dintre PPCD si democrati sa se intensifice. Pe moment, acest lucru nu se poate realiza usor, insa, cu timpul, ar fi indicat sa se intample.
– Cum comentati faptul ca nu pare sa existe un dialog real intre cele doua partide romanesti membre PPE – UDMR si PPCD – si Partidul Democrat, care are acum doar statutul de membru observator?
– Vreau sa va dau un raspuns general, care poate fi valabil si in cazul altor state, nu doar al Romaniei. In orice tara – mica sau mare – exista aceasta dorinta de a avea reprezentanti in cele doua mari grupuri din Parlamentul European: PPE-DE si socialistii. Daca o tara nu este bine reprezentata in aceste doua grupuri, conteaza mult mai putin ce se intampla pe plan intern. Importanta e reprezentarea la nivel european.
La randul sau, PPE are interesul sa fie reprezentat in cat mai multe state. Pana acum, in Romania au fost aceste doua partide: UDMR si PPCD. Sigur, ne dorim ca dupa primirea PD-ului – care este o forta in Romania – dialogul dintre PPCD si democrati sa se intensifice. Pe moment, acest lucru nu se poate realiza usor, insa, cu timpul, ar fi indicat sa se intample.
Priviti spre exemplu situatia reprezentarii PPE in Italia. Din Partidul Popular European face parte o mica formatiune reprezentand minoritatea germana, a carei situatie se aseamana intr-o oarecare masura cu a UDMR-ului. Tot membru PPE este si un partid micut, cu traditie democrat-crestina, care insa sustine majoritatea de stanga. Apoi este Uniunea Democrata de Centru, a domnului Casini, cu o sustinere de 6-7%. Si, desigur, cel mai mare partid, Forza Italia, care are 24% din electorat, dar a carui traditie are deopotriva radacini crestin-democrate, liberale si socialiste.
Desigur, PPE a luat nastere ca un partid cu radacini democrat-crestine, dar de-a lungul timpului, odata cu primirea formatiunii lui Jose Maria Aznar, criteriile s-au mai schimbat si am inceput sa acceptam si partide cu traditii, cu radacini absolut diferite. Prin urmare este binevenita atat primirea PPCD, cat si a PD.
Pana acum, doar cu un partid al minoritatii si cu un partid care nu face parte din parlament era ca si cum PPE nu ar fi fost reprezentat in Romania.
– Care sunt conditiile pe care mai trebuie sa le respecte PD pentru a deveni membru cu drepturi depline al PPE?
– Singurul lucru care trebuie facut este obtinerea votului in cadrul Partidului Popular European si sunt sigur ca nu va fi nicio problema din acest punct de vedere. Este si in interesul PPE ca acest lucru sa se realizeze. Pana acum, doar cu un partid al minoritatii si cu un partid care nu face parte din parlament era ca si cum PPE nu ar fi fost reprezentat in Romania.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
