In zona Muntilor Apuseni, in judetul Alba, inca mai exista, din punct de vedere administrativ, sase sate. Asezari pustii insa. Pentru ca aici, de ani de zile, nu se afla tipenie de om. Peisajul pare desprins parca dintr-un film de Hitchkok. Case din barne de lemn innegrite de trecerea timpului si sure pe ale caror acoperisuri au crescut adevarate tufisuri rasar dintre urzicile si buruienile inalte cat omul. Linistea apasatoare a acestor locuri este tulburata doar de fosnetul frunzelor sau de zborul vreunui liliac speriat, ascuns intr-unul din podurile cu acoperisurile cascate spre cer.
Judetul Alba are in total sase sate parasite de localnici, dar care inca mai exista din punct de vedere administrativ. Unul din aceste sate este Incesti, situat pe Valea Posaga. Sociologii spun ca scaderea populatiei din mediul rural se datoreaza si politicii incoerente de socializare a omului de la sat.
Natura si-a revendicat teritoriul
Incestiul este greu de gasit, poate si pentru ca de ani de zile nu mai merge nimeni in directia aceea. De pe DN 75 duce un drum pe langa valea paraului Posaga. Prima localitate este chiar comuna Posaga, unde pe o parte si pe alta a drumului, care aici mai are urme de asfalt, s-au ridicat case frumoase cu etaj, antene parabolice si curti bine ingrijite. Cu cat urca drumul pe valea paraului, mai mult se ingusteaza si casele se raresc si devin tot mai modeste. La un moment dat, se face o bifurcatie spre Orasti si Segagea, spre dreapta si spre localitatea
Incesti, soferii fiind parca avertizati: drum
forestier.
Dupa cinci kilometri de slalom in aval, apare si prima casa, prabusita intre buruieni mai inalte decat omul.
Urzicile, paza caselor parasite
La cativa metri mai sus, pe marginea drumului stau ascunse printre urzici si alte buruieni inalte cat un om doua case si cateva sure. Pentru a ajunge la cea mai apropiata casa trebuie traversat paraul si marea de urzici care fac apropierea de fostele asezaminte omenesti si surele pe
ale caror acoperisuri au crescut deja adevarate tufisuri.
Cu chiu cu vai se ajunge la o casa cu doua camarute si un pridvor. Niste cizme de cauciuc, un pat cu salteaua de paie rupta si insemnul sfintirii casei in 1999 de pe un perete sunt marturiile locatarilor. Singurul zgomot din zona este produs de caderea
vreunei frunze sau de zborul vreunui liliac speriat, ascuns intr-unul din podurile cu acoperisul spart.
In spatele casei aflam si numele fostului proprietar, deoarece acolo -odihneste Onet Ioana 1926-1995-. In casa de peste parau, intr-una din camere cineva a uitat un sac plin cu melci. Sarmanele vietuitoarare au
ramas pe pereti in ancercarea de a scapa din capcana si toata incaperea are un miros pestilential de cadavru.
Deportati in Baragan
Exista mai multe variante pentru istoria satului Incesti. Localnicii din zona spun ca familiile au fost deportate in Baragan, inainte de *89 si mostenitorii nu s-au mai intors. Primarul comunei, Ioan Botas, sustine ca populatia foarte imbatranita, lipsa ocupatiei si plecarea tinerilor sunt factorii principali pentru satul parasit. -Atata vreme cat acolo exista un proprietar, acea localitate exista-, este de parere si subprefectul judetului Alba, Clement Negrut.
Dispar satele romanesti
Sociologul clujean Vasile Dancu sustine ca sunt cinci motive principale care duc la depopularea satelor. Primul factor ar fi cauza naturala, care tine de industrializare. In Romania, industrializarea s-a facut pe o perioada de 20 de ani, ceea ce a produs efecte perverse-, este de parere Dancu.
Al doilea factor este lipsa infrastructurii sau asa-numita -fuga spre centru- si popularea zonelor unde posibilitatea mobilitatii este mai ridicata. Al treilea factor este lispa unui proces concret de socializare in care sa fi fost integrata societatea rurala, adica prezenta unor medici, profesori. Ultimii doi factori sunt scaderea natalitatii si factorul cultural, adica devalorizarea indentitatii culturale a satului, care se face simtit inclusiv prin sensul peiorativ al cuvantului -taran-.
Potrivit sociologului clujean, care spune ca a studiat fenomenul depopularizarii satelor in zona Ardealului, Romania va lua modelul altor state si va construi -concentrari rurale-, care vor rezolva multe din cauzele disparitiei populatiei de la sate si vor crea
conditii mai bune de viata.
Populatia a scazut dramatic la sate
In decursul ultimilor 15 ani, populatia de la tara a inregistrat o tendinta descrescatoare, scazand din 1990 pana in 2004 cu circa un milion de locuitori. Astfel, in 1990, aproape jumatate din populatia tarii – care pe vremea aceea era de 23,2 milioane – locuia la sat, mai precis un procent de 45,7%. Maximul inregistrat in anii de dupa revolutie, si anume 45,9%, a fost atins in vara anului 1991, cand in mediul rural traiau 10.632.677 de romani, fata de 12.552.407 cat traiau la sate. In anii 2002-2003 s-a mai inregistrat o crestere usoara a populatiei din mediul rural, iar anul trecut,
numarul a scazut din nou la 45,1% din totalul de 21.673.328 de locuitori.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
