Accidentul de la Certej, comemorat la Ministerul Mediului de opozanții proiectului Roșia Montană

Accidentul produs în 1971 prin ruperea digului de la iazul de decantare al exploatării miniere de la Certej, județul Hunedoara, a fost comemorat, miercuri, prin depunerea de candele și flori în fața Ministerului Mediului, de unii dintre protestatarii față de proiectul minier de la Roșia Montană.
Lângă intrarea în sediul Ministerului Mediului au fost depuse, miercuri, câteva candele și buchete de tufănele, alături de hârtii cu mesajul „Comemorare Certej. 1971. 30 octombrie ora 4.55. 89 de morți“.
„Azi e ziua de solidaritate internațională Certej fără cianură. Prima lumânare a fost depusă în fața Ministerului Mediului astăzi la ora 4.55, oră la care valul de steril s-a revărsat peste locuințele sătenilor în 1971. Vă așteptăm să vă alăturați comemorării pe tot parcursul zilei, dar mai ales la ora 17.00 fix, când ne reunim cu toții tot în fața Ministerului Mediului“, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a grupului „Uniți Salvăm“, din care fac parte cei care se opun proiectului minier de la Roșia Montană și exploatărilor cu cianură.
Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat  că gestul celor care au comemorat la minister accidentul de la Cerej i se pare „firesc“.
Întrebată dacă i se par justificate protestele față de proiectul minier de la Roșia Montană și temerile oamenilor, din perspectiva producerii unui accident precum cel de la Certej, Rovana Plumb a răspuns că este normal ca fiecare să își poată exprima punctul de vedere într-o societate demo­cratică și că „ne putem teme de absolut orice“.
Accidentul de la Certej a fost provocat de ruperea digului de la iazul de decantare al exploatării miniere și alunecarea muntelui de steril, fiind distruse șase blocuri de locuințe cu 25 de apartamente fiecare, un cămin cu 30 de camere, șapte locuințe individuale și 24 de gospodării. Dezastrul a provocat moartea a 89 de oameni și rănirea altor 76.
Organizația mai spune că „42 de ani mai târziu, un nou proiect minier aurifer amenință să pună în pericol viața locuitorilor din Certej, a comunităților învecinate, dar și a orașului Deva, aflat la aproximativ 10 kilometri în linie dreaptă“.
Exploatarea zăcământul aurifer de la Certej urma să fie reluată de către compania canadiană Eldorado Gold, prin Deva Gold, care a primit acordul de mediu din partea Agenției Regionale pentru Protecția Mediului Timișoara.
Ulterior, Agenția pentru Protecția Mediului a depus, la Tribunalul București, cererea prin care a solicitat anularea acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej, ministrul spunând că au fost constatate o serie de încălcări ale legislației române și europene.

Mihaela Dobrescu