Directorul Administratiei Lacuri, Parcuri si Agrement (ALPA) din cadrul Primariei Generale a Municipiului Bucuresti, Virgil Carstea (foto medalion), ne-a vorbit despre problemele cu care se confrunta autoritatile locale in administrarea lacurilor, fantanilor si spatiilor verzi de pe raza Capitalei. Acest lucru in contextul in care, dupa 16 ani in care nu li s-a acordat prea mare atentie, lucrurile au inceput insa sa se miste odata cu fondurile de milioane de lei noi alocate in acest an pentru domeniul respectiv.
– Care este situatia actuala a lacurilor din Bucuresti?
– Ultimul an si jumatate a marcat o spectaculoasa revenire a zonei parcurilor, lacurilor si zonelor de agrement, dupa decenii in care aici nu s-a facut nimic. Aceste lucruri nu s-ar fi putut face fara bani. Indiferent de bunavointa noastra, de priceperea noastra, fara sa fie alocate fonduri de la bugetul Primariei Generale sau din fonduri atrase. Acesti bani au inceput sa vina doar de cativa ani incoace. Sa nu uitam ca parcurile si zona de agrement de pe lacuri sunt cele mai ieftine distractii. Daca o sa mergem duminica numai in Parcul Herastrau o sa vedem acolo zeci de mii de oameni. Sau in strandurile Capitalei. Au fost zile cand au fost peste 10.000 de oameni. Chiar am avut cuvinte de lauda, pentru ca multi au considerat ca sunt aglomerate ca pe vremurile de -trista amintire-. Trebuie sa va spun ca numai anul acesta in plantari, reabilitari peisagistice, replantari de copaci, arbori si arbusti, Primaria Generala a investit peste 50 miliarde de lei. Aceasta fara sa socotim reabilitari de alei, iluminat public, banci si asa mai departe.
– Ce trebuie facut pentru a scadea temperatura la nivelul solului in verile caniculare?
– Anul acesta am demarat un plan prin care am plantat 5.000 de arbori si 10.000 de arbusti. Planul a fost deja depasit prin plantarea a 10.000 de arbori si 15.000 de arbusti. In urma discutiilor pe care le-am avut cu domnul primar general, Adriean Videanu, am hotarat ca anul acesta s-ar putea aloca inca cel putin 100 de miliarde de la buget. Am identificat zone centrale de pe axul drumurilor principale si cele mai largi, in care sa plantam copaci care odata cu cresterea lor sa creeze o coroana care sa permita aerarea si racirea temperaturii la nivelul solului. Aceasta e o problema pentru ca nu trebuie sa uitam ca, totusi, in Bucuresti, spre exemplu pe Bdul Magheru ori pe Lascar Catargiu, la sol am inregistrat in momentul in care am schimbat gazonul si am masurat temperatura aproape 50 de grade Celsius. Nu rezista nimic la temperatura asta.
– Administratia pe care o conduceti are in subordine si fantanile care, in ultimii ani, mai mult n-au functionat. Ele au doar un rol decorativ, domnule Carstea?
– In acest an, aproape 80% din fantani au functionat pe vremea asta caniculara. In plus, pana la sfarsitul anului avem speranta ca, licitatiile de executie fiind terminate, toate fantanile din administratia municipiului Bucuresti vor functiona la parametrii normali. Fara sa mai punem la socoteala faptul ca avem studiul de fezabilitate, suntem la stadiul de proiect tehnic si urmeaza sa organizam licitatiile de executie pentru trei fantani noi, si anume in sectorul 2 – doua, in sectorul 6 – una.
– Dincolo de rolul decorativ, care este efectul fantanilor asupra microclimatului?
– Efectul lor este benefic, pentru ca permit si ele o zonare mai buna si o umidificare mai buna, cat si o scadere a temperaturii, dar perimetral. Pe langa impactul vizual, au si un rol bine stabilit ecologic. Nu in ultimul rand, vreau sa va spun ca speram ca anul acesta sa accesam programul de reabilitare a parcurilor si aici iata ca trebuie sa venim cumva la o problema de fond si la ceva cronicizat, o problema cronica, o boala cronica pe care au avut-o parcurile din Bucuresti in ultimii 16 ani. Dar iata ca – eu stiu – poate neglijenta sau poate intarzierea noastra in a nu permite unora sa execute lucrari ilegale ne-a adus in stadiul de boala cronica. Suntem in pericol de a pierde niste programe, de a pierde o finantare de peste cinci milioane de euro, nerambursabila, pentru ca anumite persoane au construit fara sa aiba acceptul primariei.
– Acesti oameni nu au construit de capul lor, iar atentia dumneavoastra cred ca se indreapta si in gasirea complicitatilor care au dus la aceasta situatie?
– Sigur. Nu pot decat sa banuiesc si sa fac cateva legaturi, dar probabil ca vor stabili complicitatea cei care sunt indreptatiti. Ideea e ca noi suntem determinati ca acest lucru sa nu se mai intample. Si atunci am schimbat regula. Nu se mai misca nimic intr-un parc fara sa stim noi si fara sa anuntam. Daca am o parghie, nu pot sa ma duc sa-l demolez indata ce-l vad construind. Sunt niste procedee. Trebuie sa recunoastem ca noi suntem mult mai lenti decat ei. Daca eu merg si-i dau o somatie scrisa, atat cat imi permite cadrul legal de actionare, asta inseamna ca pana maine dimineata cand ma duc sa vad, el a terminat. Sunt ceva de speriat. Sunt de o organizare impecabila. Si atunci, pana vine Disciplina in Constructii, care trebuie sa-l amendeze cu nu stiu cate milioane, el isi vede de treaba. Dupa care incepem sa ne judecam si uneori chiar nu putem sa-i demolam.
– Exista in parcuri bucurestene litigii legate de proprietate?
– Sigur ca da. Exemplul cel mai recent este cel de pe malul lacului Herastrau, unde au fost baze sportive care nu apartineau Administratiei Parcurilor si cu care s-au facut aranjamente. Ne este foarte greu sa le demolam, si atunci intram in litigii judecatoresti care dureaza in Romania ani si ani. Nimeni nu spune si cred ca ar fi absolut anormal sa nu existe in zonele de agrement si astfel de unitati de servicii publice: cafenele, cofetarii, restaurante. Insa ele cred ca ar trebui realizate si amplasate dupa un proiect unitar, care sa apartina proprietarului, Primariei si Administratiei Parcurilor. Daca pana acum doi ani aveau o scuza – -domnule, eu am vrut sa fac o terasa, primaria nu mi-a dat acceptul- sau -nici macar nu mi-a raspuns- -, iata ca de acum un an si jumatate lucrurile au fost puse pe fagas normal. A fost votat Planul Urbanistic Zonal al Parcului Herastrau, ce specifica clar care este zona de agrement, care este zona de alimentatie publica, care este zona pentru copii si asa mai departe. Nu mai punem la socoteala faptul ca parcul acesta are o suta de hectare, iar intr-o suta de hectare nu putem sa avem un milion de restaurante, trebuie stabilit un raport obiectiv.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
