–Anuntul handicapului–, un act delicat pentru parinti si copil

Asociatia Handicapatilor Neuromotor din Romania a initiat impreuna cu reprezentanta UNICEF in Romania proiectul national **Anuntul handicapului**.

Pana in prezent, proiectul-pilot a cuprins sapte judete, Arad, Arges, Caras Severin, Cluj, Hunedoara, Mehedinti si Salaj.

Initiatorii proiectului sustin ca este extrem de important ca parintii sa stie inca din primele zile de viata ale copilului lor daca nou-nascutul va prezenta sau prezinta o deficienta cu risc crescut de manifestare viitoare a unei deficiente motorii, senzoriale sau psihice. Vestea este echivalenta pentru familie cu o catastrofa majora. In Romania exista foarte putine maternitati in care acest anunt se face cu profesionalism si cu grija elementara de a preveni reactii disproportionate din partea familiei. De cele mai multe ori, parintele – atunci cand nu-si abandoneaza imediat copilul – este obligat sa preia la plecarea din spital, alaturi de noul nascut, si o serie de intrebari fara raspuns, de temeri si de frustrari si, mai ales, o constiinta incarcata de acel omniprezent **de ce mi se intampla tocmai mie?**.

**In momentul in care am aflat ca avem un copil cu deficienta, ca datorita acestei deficiente copilul nostru nu va fi la fel cu un copil sanatos, ca avea nevoie de ingrijire medicala permanenta, ca tot restul vietii va depinde de o alta persoana… am crezut ca innebunim… ne puneam intrebarea oare cu ce am gresit in viata, pacatele cui trebuie sa le ispasim, de ce tocmai noua ni se intampla asa ceva? A fost cumplit**, povesteste o mama care a trecut cu greu de perioada postnatala.

**Copilul meu are 11 ani si are un handicap sever din nastere. Nimeni nu mi-a dat un diagnostic la nastere. La un an am vazut ca nu se dezvolta ca alti copii… nu incepe sa mearga, nu vorbeste… nici astazi nu stim care a fost cauza handicapului fiului meu… as dori sa stiu**, spune o mama care lupta de ani de zile pentru recuperarea, fie si partiala, a fiului ei.

In multe situatii, deficienta este constatata mai tarziu, iar angoasa familiei este mult mai mare, preocupata fiind de o interventie rapida pentru a schimba lucrurile, de inceperea reabilitarii timpurii. In toate aceste situatii, lipsa unei acompanieri specializate a familiei isi pune amprenta in mod definitiv pe modul in care aceasta reactioneaza fata de copil si fata de deficienta sa.

Din toate aceste motive, AHNR a lansat proiectul care isi propune pe langa informarea, comunicarea si schimbarea mentalitatii factorilor implicati in **Anuntul handicapului** si infiintarea primelor grupuri de sprijin locale formate din geneticieni, ginecologi, obstetricieni, neonatologi, psihologi, asistenti sociali si maternali.