Culpa medicala poate fi cu greu definita in societatea romaneasca. Chiar daca greselile medicilor curma nu de putine ori vieti omenesti, instantele judecatoresti ignora cu cinism eventualele daune materiale solicitate de bolnavi. In felul acesta, incurajati de autoritati, doctorii pot sa greseasca la nesfarsit – pot fi sanctionati, in cazuri exceptionale, cu o mustrare colegiala.
Legea spitalelor defavorizeaza pacientii
Legislatia romana de pana in 1999 nu era concordanta cu cea a Comunitatii Europene, in care raspunderea civila pentru prejudiciile cauzate pacientilor in spitale cade in sarcina spitalelor. Cu alte cuvinte, un medic angajat intr-un spital nu poate fi obligat sa plateasca daune unui pacient care castiga un proces civil pentru mal-praxis. In cazuri de mal-praxis, raspunderea medicala este numai penala, administrativa si disciplinara.
O data cu aparitia Legii spitalelor, in 1999, legiuitorul roman se aliniaza prevederilor europene, atunci cand stipuleaza ca -spitalul raspunde, potrivit legii, pentru prejudicii cauzate pacientilor, inclusiv din culpa medicala, stabilite de catre organele competente-. Cuvintele-cheie din acel articol erau -inclusiv din culpa medicala-.
Anul acesta, in septembrie, vine Guvernul si promoveaza o ordonanta ce incurca din nou aspectele de jurisdictie, abia lamurite. -Acum, Ordonanta 68 inlatura cuvintele-cheie. Fraza, inclusa in articolul 4, ramane aparent aceeasi, dar problema se pune dupa care lege mai raspunde spitalul fata de pacient si cum? Caci aici trebuie amintit procesul intentat ani de zile de catre parintii unei fetite din Iasi, bolnava de SIDA, ministrului de atunci al sanatatii, Iulian Mincu. Noutatea acelui caz pentru jurisprudenta romaneasca nu a reusit sa schimbe viziunea actualilor diriguitori din MS-, apreciaza doctorul Dan Peretianu, presedintele Camerei Federative a Medicilor.
Tot aici este de amintit ca, prin prevederile in exercitiu ale Legii spitalelor, medicii din spitale nu pot fi obligati sa se asigure pentru mal-praxis, din cauza ca ei sunt neraspunzatori civil pentru faptele medicale ce cauzeaza prejudicii pacientilor – precizam ca infractiunea de culpa medicala este de natura penala. -Din cauza ca nu sunt bine delimitate infractiunile medicale din punct de vedere juridic, ramane la latitudinea judecatorului evaluarea drepturilor banesti solicitate de pacient-, ne-a declarat doctorul Gheorghe Borceanu, vicepresedinte al Colegiului Medicilor din Romania.
Sanctiuni numai pe linie profesionala
Colegiul Medicilor este o organizatie profesionala, care, dupa caz, avizeaza sau retrage dreptul de practica al medicului. Mai simplu, Colegiul este instanta care hotaraste daca doctorul este valid din punctul de vedere al profesiei sale.
Astfel, in atributiunile institutiei intra si aceea de analizare a culpelor medicale sesizate. -Colegiul Medicilor analizeaza cazurile reclamate. Numai in situatii exceptionale, cand anumite fapte sunt de notorietate publica, se autosesizeaza. Cazurile reclamate se ?çjudeca?ê de catre colegiile judetene. Cand decizia este contestata, dosarul este analizat de Consiliul National al Colegiului Medicilor-, afirma Gheorghe Borceanu.
In consecinta, sanctiunile se aplica numai pe linie profesionala si absolva medicul sau unitatea angajatoare de orice raspundere materiala.
De remarcat ca Legea asigurarilor sociale de sanatate prevede obligativitatea pentru medicii cu care se incheie contracte de a avea asigurarea de mal-praxis, tocmai in scopul de a avea acoperire materiala in cazul culpelor medicale dovedite. In realitate, legea pentru medicii romani este optionala, doar jumatate dintre ei indeplinind prevederea legala mentionata.
Plateste medicul sau spitalul?
Desi presa semnaleaza, saptamanal, cel putin un caz de culpa medicala, nici o instanta romaneasca nu a acordat despagubiri pacientilor. Responsabilitatea actului medical devine automat optionala, greselile medicale fiind, uneori, cu buna-stiinta trecute cu vederea. Apoi, este foarte greu de dovedit, in cazul unui bolnav cronic, de exemplu, ca decesul a survenit in urma unei greseli de diagnostic sau de tratament, cand pe foaia de observatie medicala sunt trecute afectiuni grave.
Totusi, profesorul doctor Mircea Cinteza, presedintele Colegiului Medicilor, pune punctul pe i: -Legea spitalelor are o multime de neclaritati. Atunci cand vorbim de prejudicii aduse pacientilor, trebuie specificat clar cine plateste: medicul sau spitalul-.
Pana la lamurirea lucrurilor, numai Colegiul este cel care aplica sanctiuni profesionale medicilor care gresesc din anul 1999 incoace, conform Legii 74, care ii confera acest drept. De cele mai multe ori, nedrept de blande. In anul 1999, au fost date cinci mustrari, trei avertismente si doua voturi de blam; in anul 2000, au fost aplicate 10 mustrari, 13 avertismente, noua voturi de blam si o suspendare a activitatii pe o durata de sase luni; in anul 2001, exista deja sase mustrari, patru avertismente si cinci voturi de blam.
Reclamantii, nemultumiti de pedepsele date de organizatia profesionala a medicilor, pot sa conteste decizia la tribunal. In fond, instantele judecatoresti sunt singurele care pot stabili valoare daunelor materiale, in cazul in care sunt solicitate de pacienti. Pentru aceasta insa, trebuie sa se inarmeze cu rabdare si bani, pentru ca procedura este extrem de anevoioasa si cu sanse minime de reusita.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
