Banii medicilor, de la rozul strategiei la griul realitatii

Strategia Ministerului Sanatatii si Familiei pentru anul 2003, in ceea ce priveste relansarea reformei intr-un sistem sanitar caruia multi dintre specialisti ii prevad un viitor sumbru, cuprinde, printre altele, cresterea calitatii actului medical prin: perfectionarea pregatirii profesionale a personalului medical; motivarea personalului medical si stimularea performantelor profesionale printr-un sistem de salarizare adecvat importantei sociale a profesiei medicale; cresterea responsabilitatii individuale a cadrelor medicale in exercitarea actului medical si sanctionarea incalcarii deontologiei profesionale; stimularea atragerii personalului medical in zonele cu acoperire deficitara, prin acordarea unor beneficii salariale suplimentare; evaluarea, autorizarea si acreditarea periodica a unitatilor sanitare in raport de performantele profesionale, calitatea serviciilor medicale furnizate si costurile aferente acestora.

Se observa, dincolo de nelipsitele performante ale limbajului de lemn oficial, ca se pune problema unei plati corespunzatoare a personalului medical…

Spagii i se creeaza conditii optime de -inflorire-

Nu cu multa vreme in urma, un sondaj de opinie realizat de Metro Media Transilvania arata ca, pentru servicii medicale pe anul 2002, romanii au dat o spaga medie de 1.787.086 lei, 12% din subiecti recunoscand ca medicii sau asistentii medicali le-au cerut sa plateasca suplimentar sau sa dea cadouri pentru a primi ingrijire medicala ori medicamente.

Este greu de crezut ca spaga va disparea prea curand din unitatile sanitare romanesti, in conditiile in care spitalele se confrunta cu o subfinantare dramatica si in unele cazuri de-a dreptul… letala. De unde-si vor obtine medicii veniturile din moment ce politica bugetara a ministerului ii impinge intr-o directie opusa celei expuse in atat de frumoasa strategie (-stimularea performantelor profesionale printr-un sistem de salarizare adecvat-)? Astfel, castigurile lor salariale, departe de a fi extraordinare, se vor reduce considerabil, pentru ca trebuie facute economii la fondul de salarii. O data cu restructurarea unitatilor sanitare au fost reduse si bugetele alocate acestora. Conducerile spitalelor trebuie sa administreze in asa fel banii primiti, incat sa ajunga si pentru salarii, si pentru alimente, medicamente, materiale sanitare si multe alte cheltuieli. Cum si asa unitatile sunt deficitare la capitolul alimente si medicamente, reducerea fondurilor nu poate fi facuta la aceste capitole.

Solutia aleasa a fost reducerea fondului de salarii. Spitalele trebuie sa se incadreze intr-o anumita limita a salariilor, ceea ce nemultumeste evident cadrele medicale. Pentru ca reforma spitalelor sa nu determine si reducerea numarului de medici, s-a preferat solutia renuntarii la sporuri. Sa mai amintim ca in urma restructurarii sistemului sanitar, numarul paturilor din spitale a fost redus cu 22.000, iar 18 unitati sanitare au fost desfiintate. In schimb, au fost infiintate 126 de sectii pentru bolnavi cronici, 491 de centre de permanenta si 100 de unitati medico-sociale.

Un spital pus pe butuci

Spitalul Municipal Fagaras trece printr-o criza fara precedent. Nu exista fonduri pentru hrana bolnavilor internati, nu sunt medicamente, nu sunt bani pentru plata salariilor, nu se pot plati consumurile de utilitati, nu se pot procura materiale sanitare. Cu alte cuvinte, spitalul traieste de pe o zi pe alta. Desi bugetul a fost suplimentat in acest an cu 55 miliarde de lei, unitatea nu poate beneficia de fonduri, fiindca ele sunt doar pe hartie. Banii nu au fost inca trimisi in contul institutiei, si acesta e doar unul dintre cazurile semnalate in tara.

Pacientii internati la Municipalul fagarasean nu pot beneficia de conditii umane de tratament, iar personalul medical nu poate fi platit la timp, asa ca salariile au intarziat si in aceasta luna. Hrana bolnavilor este asigurata cu mare greutate, prin grija unor sponsori. -Venim degeaba la serviciu. Nu ne putem desfasura activitatea in conditii normale. Nu le putem asigura bolnavilor tratamentele necesare si o alimentatie corespunzatoare. Este o situatie cumplita-, spun medicii.

Pacientii sunt nevoiti sa-si procure pe cheltuiala proprie medicamentele, desi sunt asigurati. Iar aprovizionarea cu materiale sanitare de intretinere nu se mai face.

Medicii, inlocuiti de vraci

Cat despre -stimularea atragerii personalului medical in zonele cu acoperire deficitara, prin acordarea unor beneficii salariale suplimentare- , cum frumos spune strategia pe 2003 a Ministerului Sanatatii si Familiei, in curand, bolnavii botosaneni vor fi nevoiti sa apeleze la vraci sau la leacuri babesti, daca institutiile abilitate nu vor reusi sa atraga medici in zona. Dovada sta concursul pentru ocuparea celor 70 de posturi vacante de medici specialisti din judet, la care s-a incris… un singur candidat. In afara -curajosului- medic, foarte putini au cerut detalii despre concurs.

Criza se manifesta indeosebi in ceea ce priveste medicii de familie si specialistii in radiologie, laborator sau psihiatrie. Putini se mai incumeta sa practice medicina in niste sate uitate de lume, lipsite de orice utilitati, dar se pare ca nici orasele nu mai tenteaza pe nimeni. Situatia e privita cu ingrijorare la Directia de Sanatate, care crede ca autoritatile locale ar trebui sa le dea medicilor locuinte de serviciu si cresteri salariale. Dar strategia nu merge pana la astfel de detalii…