Proiectul Legii invatamantului superior – pricipalul punct pe ordinea de zi a Consiliului National al Rectorilor – Petrosani, 31 octombrie-3 noiembrie – a starnit multe controverse. Participantii au analizat oportunitatea acestui act normativ si au semnalat articole in care existau atingeri la autonomia universitara. Multiplele contestatii au provenit si din necunoasterea formei intermediare a proiectului de lege, modificat in multe puncte de catre rectorii care au avut rabdarea sa-l studieze. Ministerul Educatiei si Cercetarii, reprezentat prin secretarul de stat responsabil cu invatamantul superior, Radu Mircea Damian, a reafirmat disponibilitatea permanenta a MEC pentru dialogul pe marginea proiectului de act normativ.
Lipsa de comunicare, principalul motiv de respingere
Reticenta unor rectori cu privire la proiectul de Lege a invatamantului superior provine din experientele legislative nedorite care au tot avut loc in ultimii ani. -Multi sunt patiti, pentru ca unele legi n-au facut decat sa ingusteze sau sa restranga drepturile, in loc sa aduca o deschidere. Asa ca multe proiecte legislative sunt acum privite cu frica, lumea nevazand decat noutati care aduc daune-, a precizat rectorul Universitatii Bucuresti, Ioan Mihailescu. In viziunea lui Mihailescu, Legea invatamantului superior este necesara, dar trebuie sa fie mult mai flexibila. Precizam ca rectorul UB a adus aproape jumatate din completarile formei initiale a proiectului de act normativ.
Dar rectorii prezenti la Petrosani nu au avut cunostinta de modificari, interpretand proiectul initial ca definitiv. -Din punct de vedere mediatic, legea a fost lansata fara nici un fel de anunt. Ceea ce a si permis ca ea sa fie, uneori, tratata destul de reticent. In plus, oamenii reactioneaza negativ atunci cand nu sunt consultati in probleme care-i privesc de drept…-, considera Mihailescu.
Toti au dreptate…
Dintr-un punct de vedere pragmatic, MEC a avut dreptate atunci cand a hotarat sa elaboreze aceasta lege intr-un grup de lucru restrans, tocmai pentru ca ministerul sa nu fie acuzat de partinire. Dar s-a lucrat prea izolat de restul -beneficiarilor- din lumea academica… In schimb, ar fi putut fi combinate ambele strategii – de elaborare si de consultare. S-ar fi colectat niste propuneri, la nivel de principii, si nu la nivel de articole de lege. Daca s-ar fi mers pe ideea de schita asteptandu-se completari sau propuneri, si nu pe cea a unui proiect de lege, paternitatea generalizata a actului normativ ar fi avut un caracter pozitiv, constructiv.
Deputatii nu considera necesar actul normativ
Invitat la sesiunea de toamna a CNR, presedintele Comisiei de invatamant al Camerei Deputatilor, deputatul Anghel Stanciu, a precizat ca nu vede oportunitatea unei astfel de legi, deoarece exista destule acte normative care reglementeaza activitatea universitara. Stanciu a propus, in schimb, elaborarea unei noi legi a invatamantului in totalitate, -ca un fel de Constitutie, pe care sa nu o schimbe toata lumea, toata ziua-. In noua forma, fiecare tronson al legii – preuniversitar, universitar – ar urma sa dispuna de un modul care sa nu mai aiba statut de lege organica, si la care sa se poata interveni mai usor.
O lege mai simpla, mai flexibila
Rectorul Universitatii Transilvania din Brasov, Sergiu T. Chiriacescu, ne-a precizat ca in cadrul CNR va exista un grup de lucru format din 15 rectori atat de la universitatile de stat, cat si de cele particulare, care – alaturi de reprezentanti ai ministerului si ai comisiilor de specialitate din Parlament – se va ocupa de imbunatatirea proiectului de Lege a invatamantului superior. Obiectiile de baza, semnalate de rectori, au fost existenta – neintentionata, in opinia lui Chiriacescu – diminuarii autonomiei universitare si aspectul -mult prea stufos- al continutului. Multi dintre cei prezenti au considerat ca o asemenea lege trebuie sa fie mult mai simpla, tocmai pentru a diminua posibilitatile de interpretare.
Cercetarea stiintifica si bugetul, alte doua puncte -fierbinti-
Un alt subiect de discutie in cadrul CNR a fost si evaluarea cercetarii stiintifice din universitati, respectiv potentialele criterii care ar trebui sa stea la baza acestei evaluari, pentru a se putea cuantifica oarecum activitatea de cercetare. Rectorii au fost putin nemultumiti, pentru ca majoritatea acestor fonduri au fost preponderent directionata spre doua mari universitati din Bucuresti.
A mai fost luata in discutie imbunatatirea criteriilor cu care opereaza MEC atunci cand imparte bugetul pe universitati. -Exista un Consiliu National de Finantare a invatamantului superior, care are rolul de a propune MEC modalitatea in care trebuie impartit acest buget – asa-zisa finantare de baza, de unde se finanteaza salariile si dotarile in universitati-.
Rectorii universitatilor particulare, -bobocii- CNR
Cu ocazia sesiunii de la Petrosani, rectorii celor 18 universitati particulare acreditate au fost primiti in CNR. Dar unii dintre nou-veniti nu vad cu ochi buni aceasta inregimentare… -Acum pot sa-si bata joc de noi, pentru ca sunt 55, si noi – doar 18. Totul se supune la vot si nu avem incotro, decat sa jucam dupa cum ni se canta. Inainte, aveam libertatea de a nu face ce hotarasc ei. Dar acum…-, este de parere rectorul Universitatii Bioterra, Ion Nicolae.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
