In urma cu sute de ani, pe vaile din amonte de Rosia Montana, autoritatile si vechii mineri au construit 11 iazuri de acumulare pentru continuitatea activitatilor steampurilor in perioadele secetoase ale anului. Nimeni nu stie exact cand au fost ridicate barajele, datele variind intre perioada daco-romana si secolele XVI-XVIII! Singurele informatii exacte sunt cele legate de inaugurarea Iazului Tarina, in 1745, cu o suprafata de 15.000 de metri patrati, si faptul ca in timpul imparatesei Maria Tereza, in 1779, s-au efectuat reparatii la barajul Iazului Lacul Mare. Activitatea celor 11 iazuri a fost intrerupta in 1862, cand, conform inscrisurilor, barajul Iazului Tarina s-a rupt, iar apa a ras zeci si zeci de case.
Si in barajele unora dintre iazurile mici au aparut infiltratii, dar ceea ce-i ameninta cu adevarat pe locuitori este Lacul Mare. Construit pe un sistem ingenios de picioare de zidarie pe care se sprijina barajul de pamant si piatra, iazul are 39.620 de metri patrati. Adancimea nu este cunoscuta cu exactitate. Dupa 1779, barajul n-a mai beneficiat de lucrari de intretinere majore, ci doar de improvizatii cu bani putini. Nici piciorul care s-a prabusit acum cativa ani n-a fost reparat. Solul se deplaseaza, permitand apei mici infiltratii in straturile impermeabile. De-a lungul timpului, micile infiltratii au devenit izvoare serioase. Apa care trece de deversoarele de supraplin si cea din infiltratii formeaza un adevarat parau.
Sesizand pericolul, primarul Virgil Narita crede ca, desi este iminenta, ruperea barajului nu poate fi determinata in timp. -E clar ca barajul nu poate rezista o vesnicie fara reparatii, mai ales ca portiunea din zona piciorului care a cazut nu mai are nici un sprijin si deja este o amenintare. O posibilitate de a preintampina un dezastru este golirea Lacului Mare, dar vanele golirii de fund sunt intepenite. Am reusit sa montam niste deversoare, pentru a evita o eventuala umplere a iazului. Daca apa trece peste baraj, tot pamantul va fi spalat si atunci chiar nu va mai ramane nimic din Rosia Montana-, ne-a declarat Virgil Narita.
Din nefericire, cei care pana nu de mult administrau aceste ochiuri de apa au ignorat pericolul pe care il constituie iazurile de la Rosia Montana si nu au investit nici un ban in siguranta oamenilor de aici. Sesizat de edilii din Rosia Montana, Consiliul Judetean Alba a format o echipa mixta, din inspectori de specialitate ai institutiei si ingineri din cadrul ICLPUAT, care vor intocmi un raport cu solutii tehnice de rezolvare a situatiei. -Atatia oameni traiesc cu sabia lui Damocles deasupra capului. Ei nu stiu ca se poate intampla oricand o catastrofa, ceea ce este inuman. Vom incerca sa identificam cat se poate de repede fondurile necesare-, ne-a declarat Augustin Presecan, presedintele CJ.
Chiar daca de sute de ani Iazul Lacul Mare nu a deranjat pe nimeni, nepasarea celor care l-au avut in administrare ar putea sa fie platita extrem de scump de locuitorii nevinovati din Rosia Montana.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
