Consumatorii de droguri, pândiți de un nou pericol

O variantă recombinantă a unui subtip al HIV, care a apărut pentru prima dată în Portugalia, Spania și Grecia, a fost identificată și la pacienți din România, utilizatori de droguri intravenoase și deținuți, boala pe care o generează având o evoluție mai rapidă.
Declarația a fost făcută de managerul Institutului Național de Boli Infecțioase "Matei Balș", Adrian Streinu-Cercel, marți, la o conferință care a marcat Ziua Mondială HIV.
Profesorul Adrian Streinu-Cercel a precizat că a fost identificată noua formă recombinantă de virus și la pacienți români, utilizatori de droguri cu administrare intravenoasă și la un grup de deținuți.
"Această recombinantă și-a făcut apariția undeva în 2007, în Spania și Portugalia, ușor, ușor a ajuns în Grecia, Bulgaria și România. Prin analizele făcute la «Balș», am demonstrat că recombinantul acesta este foarte asemănător cu recombinantul din Grecia, deci există o similitudine cu circulația acestui virus în teritoriu și are și o particularitate clinică, în sensul că boala pe care o generează este o boală mai rapid progresivă, comparativ cu cea clasică din România. Trebuie să fim foarte atenți la acești pacienți și la instituirea precoce a tratamentului. În momentul de față discutăm de aproximativ 175 de pacienți", a mai spus Streinu-Cercel.
Managerul Institutului "Matei Balș" a adăugat că este foarte posibil că numărul celor infectați să fie mult mai mare.
"Noi am dezvoltat programe prin care îi invităm să se testeze. După cum bine știți, la «Matei Balș» avem un centru dedicat pentru cei care se droghează. Mulți s-au prezentat. Ne folosim, de asemenea, de colaborarea cu ONG-urile. (…) Acest virus folosește un alt mecanism de intrare intracelular, care se asociază cu o particularitate a celulelor de apărare care fac să se creeze un conflict major între organism și virus. Acest conflict major este cel care conduce la o evoluție rapidă a bolii", a mai spus Streinu-Cercel.
Managerul Institutului "Matei Balș" a precizat că, în ultimii ani, consumatorii de droguri au trecut de la heroină la etnobotanice, iar în prezent au revenit la heroină.
"Spun cu încântare acest lucru, pentru că cei care se droghează cu etnobotanice își fac 14 – 15 administrări pe zi, în timp ce pentru heroină sunt două administrări pe zi, ceea ce înseamnă un risc diminuat de transmitere a virusului, iar pe de altă parte, conservarea capitalului venos al acestor persoane", a mai spus Adrian Streinu-Cercel.
Întrebat care ar putea fi pericolele în viitor pentru consumatorii de droguri, managerul Institutului "Matei Balș" a menționat apariția unei tulpini care să fie multirezistentă la medicamente antiretrovirale și care să capete și posibilitatea de transmitere la populație.
"Alt pericol ar putea apărea în cazul în care nu reușește testarea tuturor femeilor gravide pentru a evita transmiterea de la mamă la făt și mai există un pericol din cauza întreruperii tratamentului fără sfatul medicului. Există o cohortă tânără, între 19 și 24 de ani, care este obosită teraputic din cauza faptului că a ajuns la 15 – 16 scheme de tratament", a mai spus profesorul Adrian Streinu-Cercel.
El a adăugat că România se înscrie în trendul european privind infecția HIV/SIDA, riscul cel mai mare fiind în cazul homosexualilor și al utilizatorilor de droguri.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, peste două milioane de adolescenți, din grupa de vârstă 10-19 ani, sunt infectați HIV, mulți dintre ei neavând acces la îngrijirea și susținerea necesare stării lor de sănătate.
Mai mult, milioane de adolescenți din toată lumea se află la risc de infectate cu HIV. Acoperirea parțială a serviciilor HIV pentru adolescenți a determinat creșterea la 50 la sută a ratei deceselor SIDA, în cadrul acestei categorii populaționale, comparativ cu scăderea de 30 la sută înregistrată între anii 2005-2012 la populația generală.
În plus, multe persoane tinere nu își cunosc statutul HIV. OMS recomandă guvernelor revizuirea legislației pentru a facilita accesul adolescenților la serviciile de testare HIV, fără consimțământul părinților sau tutorilor. Ghidul specifică modalitățile prin care serviciile de sănătate pot fi îmbunătățite, în special pe zona de suport social pentru persoane tinere. De asemenea, se pune accentul pe importanța implicării acestei grupe de vârstă în construirea unui program centrat pe adolescenți.

Mihaela Dobrescu