(P) Alegerile prezidențiale din România nu au determinat doar cine va conduce țara în următorii cinci ani, ci și direcția în care se îndreaptă piața financiară, încrederea investitorilor și stabilitatea economică pe termen scurt și mediu.
Alegerile prezidențiale sunt, în teorie, un exercițiu democratic simplu: votezi cu cine te convinge. În realitate însă, atunci când atmosfera e tensionată și viitorul pare neclar, deciziile devin complicate. Iar incertitudinea – fie ea politică, economică sau socială – se răsfrânge rapid și în comportamentul financiar al oamenilor.
Desigur, este vorba despre alegerile istorice prin care România a trecut în 2025. Și, fără îndoială, a fost mult mai complicat decât dacă ai avea de ales între 200 rotiri gratuite fără depunere la jocul tău preferat sau un bonus în bani pe care să-l reinvestești. Astfel de alegeri pot fi făcute fără mari emoții, deoarece este vorba de chestiuni legate de divertisment.
Ei bine, momentul despre care se discută în acest articol nu are, din păcate, nicio legătură cu divertismentul. Totuși, dacă de aici cărțile sunt jucate cum trebuie, putem vorbi de un final fericit și de o Românie prosperă!
Turul 1 – bursă în scădere, curs valutar în alertă
Rezultatul primului tur – în care niciun candidat nu a reușit să obțină un avans clar și a lăsat loc unui scenariu politic tensionat – a fost perceput negativ de piață. În zilele imediat următoare, Bursa de Valori București (BVB) a înregistrat o scădere de peste 1,5% pe indicele BET, iar acțiunile din energie și sectorul bancar au fost printre cele mai afectate.
În același timp, cursul euro-leu a urcat spre pragul de 5,02 lei, cel mai ridicat nivel din ultimele șase luni. Investitorii au reacționat la incertitudinea politică cu retrageri prudente și o atitudine de „așteaptă și vezi”, iar volumul tranzacțiilor a scăzut ușor, semn clar că entuziasmul fusese înlocuit de prudență.
Turul 2 – piața respiră, cursul se stabilizează
Victoria clară a lui Nicușor Dan în turul al doilea a schimbat radical tonul. Piețele au reacționat pozitiv la mesajele de echilibru, deschidere economică și continuitate instituțională transmise în discursurile de după alegeri.
BET-ul a revenit pe creștere, cu un avans de aproape 1,8% în doar două sesiuni consecutive, iar leul s-a stabilizat în jurul pragului de 4,97 lei/euro. Companiile cu capital majoritar de stat, precum Romgaz, Transgaz și Electrica, au fost printre cele mai căutate de investitori, semn că piețele au simțit un plus de predictibilitate.
Investitorii preferă claritatea, chiar și fără garanții
Piața de capital nu cere promisiuni, ci semnale. În cazul lui Nicușor Dan, investitorii par să fi interpretat rezultatul ca pe o garanție a unei direcții clare, pro-europene, cu deschidere spre mediul privat. Într-o perioadă marcată de incertitudini externe – de la inflație globală până la conflictul din Ucraina – România avea nevoie de un mesaj de stabilitate internă. Și l-a primit.
Dincolo de cifre și randamente, încrederea joacă un rol esențial. Un lider perceput ca predictibil poate face cât un pachet de măsuri fiscale bine gândit. Așa se explică de ce bursele au revenit atât de repede, iar cursul valutar s-a calmat după o săptămână agitată.
Sectoarele care au de câștigat sau de pierdut
Nu toate companiile reacționează la fel în perioade de instabilitate politică. După turul 1, titlurile din domeniul construcțiilor și dezvoltării imobiliare au suferit cel mai mult – pe fondul temerilor legate de posibile blocaje în proiectele publice. În schimb, imediat după turul 2, acțiunile din energie, bănci și transporturi au revenit în topul preferințelor.
Pentru fondurile de investiții și investitorii instituționali, direcția strategică a noii administrații prezidențiale este esențială. Dacă aceasta va sprijini atragerea de capital extern, investiții în infrastructură și o fiscalitate prietenoasă, există șanse reale ca BVB să încheie anul 2025 pe plus.
Alte sectoare care au înregistrat mișcări notabile au fost tehnologia și telecomunicațiile, care au beneficiat de un val de optimism legat de digitalizarea administrației, dar și retailul, unde investitorii așteaptă măsuri concrete privind creșterea consumului intern.
Rămâne de văzut ce impact asupra economiei si a burselor vor avea măsurile luate de viitorul guvern ce va trebui să aibă o abordare foarte serioasă în ceea ce privește tăierile de cheltuieli și îmbunătățirea colectăriii de taxe.
Ce urmează? Provocări reale și așteptări ridicate
Odată cu calmarea bursei și stabilizarea cursului, ar fi ușor să credem că totul revine la normal. Dar realitatea e mai complexă. Noul președinte va trebui să colaboreze strâns cu Guvernul pentru a gestiona teme economice presante: deficitul bugetar, reformele fiscale amânate și presiunile venite dinspre Bruxelles.
În același timp, investitorii vor urmări atent nu doar declarațiile politice, ci și primele decizii concrete: numiri în instituții-cheie, sprijin pentru mediul privat, modul în care se vor gestiona fondurile europene.
Previziunile sunt moderate: dacă se menține o linie pro-business și stabilă, România ar putea atrage mai mult capital străin și înregistra o creștere lentă, dar constantă. Însă orice derapaj politic sau fiscal ar putea aduce o nouă perioadă de volatilitate. Încrederea revine greu, dar se poate pierde foarte repede – iar piețele știu asta mai bine ca oricine.
