Directorul Muzeului Național de Istorie : Brățările dacice, zbuciumată pagină din istoria arheologiei

Brățările regale dacice de aur de la Sarmizegetusa Regia reprezintă una dintre cele mai zbuciu­mate pagini din istoria arheologiei românești, a declarat ieri, la Oradea, dr. Ernest Oberlander-Târno­veanu, directorul Mu­zeului Național de Istorie a României (MNIR), cu ocazia conferinței pe această temă, suținute în deschiderea Zilelor Muzeului Țării Crișurilor (MȚC). Primul eveniment de pe agenda celei de a XVI-a ediții a Zilelor MȚC a avut loc ieri, în sala de conferințe a Bibliotecii Universității din Oradea, fiind organizat de Complexul 'Muzeul Țării Crișurilor', Secția de Arheologie, și Universitatea Oradea.
'Sunt foarte onorat și emoționat să mă aflu aici. În perioada 1953-1974, am locuit la ?ê?£tei, pe atunci se numea orașul 'Dr. Petru Groza'. Veneam frecvent la Oradea. Sunt arheolog clasicist, am ajuns nu­mismat din întâmplare…', le-a povestit dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu celor prezenți la eveni­ment. Directorul Muzeului Național de Istorie a României a vorbit despre braconajul arheologic, pe scară largă, care s-a petrecut în zona Sarmizegetusa Regia, menționând că vestitele brățări dacice de aur au fost recuperate din mâinile vânătorilor de comori în perioada 2007-2011.
Alături de brățări și monede valoroase au fost descoperite de bande organizate de braconieri arheologici care operau în zona Sarmizegetusa. În cadrul conferinței, istoricul a mai amintit despre modul în care au fost descoperite brățările, condițiile descoperirii lor, precum și despre zonele de unde proveneau acestea. El a mai spus că cele 13 brățări regale sunt doar o parte a unui total de 25 de obiecte similare, descoperite în mai multe locuri din zona Sarmizegetusa Regia. Brățările au greutăți cuprinse între 682,30 și 1.196,03 grame și lungimi variate. Astfel, cea mai scurtă brățară are o lun­gime de 177,2 centimetri, iar cea mai lungă este de aproape trei metri (288 de centimetri).

Cristian Georgescu