Elevii folosesc cornul și laptele pentru a hrăni animalele sau joacă fotbal cu ele

În plină criză economică, programul „Cornul și laptele“ – distribuite în școli – se dovedește a fi un program prost gândit de guvernanții de la acea vreme. Un studiu făcut în mai multe școli din Capitală, dar și din mediul rural a demonstrat că produsele oferite micuților sunt de proastă calitate și ei nu le apreciază. Ba mai mult, elevii de la țară folosesc cornul și laptele oferite de guvern pentru a hrăni animalele din gospodărie, cei de la oraș se bat sau chiar joacă fotbal cu produsele, iar profesorii sunt frustrați că, în pofida pregătirii profesionale, au ajuns să împartă alimente.
Aceste constatări se regăsesc într-o analiză privind impactul și eficiența programului „Cornul și laptele“, studiu finanțat de guvern și realizat de Fundația pentru Recuperare, Integrare și Promovare Socială la sfârșitul anului 2009, în București, Constanța, Bacău, Iași și Brașov.
Studiul scoate în evidență faptul că produsele sunt consumate într-o măsură mai mare la țară, unde cornul și laptele reprezintă o sursă importantă de hrană pentru familiile elevilor, în special în cazul copiilor de etnie romă, care vin la școală motivați de această gustare.

Produse de proastă calitate

„Am copii care încep cursurile la ora 12, iar cornul și laptele înseamnă prima lor masă“, „După cum mănâncă unii, îmi dau seama că nici nu prea au ce mânca acasă“, „Cei care au și frați mai mici, care nu sunt la școală, iau laptele ca să-l ducă acasă“, au arătat profesorii intervievați.
Chiar și în aceste condiții, mulți dintre elevi refuză să mănânce produsele oferite, din cauza calității slabe a acestora. Majoritatea celor intervievați au spus, de altfel, că produsele din programul „Cornul și laptele“ au o calitate variind de la „proastă“ la „sub orice critică“.
„Cornul, când îl rupi, se fărâmițează, ori asta nu e normal“, „E o cocă, nici pâine nu se poate numi“, „Într-o zi, am primit laptele gata stricat, deși pe cutie termenul era în regulă“ – au menționat mai mulți directori de școală.
Cum la țară însă a arunca mâncarea este considerat a fi un păcat, elevii care nu mănâncă gustarea „o duc acasă și o dau la păsări sau la câini“, spun profesorii. Astfel de cazuri sunt constatate mai ales atunci când laptele este înlocuit cu brânză topită, în ciuda faptului că nutriționiștii nu le recomandă copiilor acest din urmă produs.
„La clasele 5-8, în ultima parte a anului școlar, au venit foarte puține cantități de lapte și s-a hotărât să se dea la cei mici, iar brânza topită s-a distribuit la 5-8 și nu au agreat-o, nu are un gust plăcut și nu vă spun ce au făcut cu ea. Mulți își iau acasă să dea la pisici, nu mănâncă…“, a afirmat un alt director de școală, se arată în documentul citat.
Dacă în mediul rural cornul și laptele sunt consumate totuși în proporție de 90%, chiar și ca hrană pentru animale, la oraș, procentul scade semnificativ, profesorii estimând chiar că mai mult de jumătate dintre elevi nu consumă alimentele.
„Programul ajută în primul rând la țară, pentru că în oraș puțini sunt cei care folosesc cornul și laptele de la școală, (..) că le e rușine… Nu că sunt bogați… sunt mai emancipați, să zicem, nu se coboară…“, sunt de părere chiar elevii de la oraș.

Aruncate la coș

Aceștia se folosesc de corn și de lapte pentru a se bate sau a juca fotbal cu ele, aruncându-le de obicei la coș sau pe stradă.
„Din cornuri fac proiectile și cu brânza topită scriu pe tablă“, „Cutioarele cu lapte pe post de pistoale cu lapte, bătăi cu cornuri, cornuri în ghivecele cu flori, cornuri în coșurile de gunoi, ambalaje în toată școala, brânza topită pe pereți…“, „La sfârșitul programului, coșul clasei este plin; se stropesc cu lapte“, au declarat profesorii.
„Eu, din ce am văzut în liceu la mine, foarte mulți îl dau înapoi… cei mici nu mănâncă… jucau fotbal cu el… sau îl lasă pur și simplu în cutii“, recunosc și elevii.
Copiii aleg să arunce cornul sau laptele și pentru că s-au plictisit să mănânce același lucru în fiecare zi.
„Laptele este folosit ca să se bată, pentru că s-au plictisit“, „Nu mai consumă nici acasă lapte, așa de tare s-au plictisit“, sunt de părere părinții.
Profesorii din școlile mari, cu foarte mulți elevi, sunt nemulțumiți și ei de program, pentru că distribuirea produselor cade inclusiv în sarcina lor, solicitându-le timp și efort suplimentar.
„Există o anumită frustrare a profesorilor care spun că ei «s-au pregătit să fie profesori, nu să împartă cornuri»“, afirmă autorii studiului.
Profesorii sunt nemulțumiți și de faptul că trebuie să supravegheze igiena copiilor în școli unde există o singură chiuvetă. În aceste cazuri, apar probleme în ceea ce privește spălatul pe mâini al copiilor, mai ales în mediul rural, cu situații în care 200 de copii trebuie să se spele la o singură chiuvetă.

Programele „after school“ cu o masă caldă, o alternativă

Pentru combaterea risipei, profesorii propun sancționarea celor care aruncă alimentele, întocmirea de liste cu cei care nu doresc să beneficieze de program și redistribuirea produselor către cei nevoiași. Autorii studiului spun că există școli în care se practică deja un asemenea sistem în mod tacit, fără liste.
Studiul amintește că Ministerul Educației a propus, în 2009, modificarea programului „Cornul și laptele“, prin asigurarea unei mese calde, contracte cu firme de catering sau programe mai complexe, de tip „after school“ („școală după școală“). Astfel de pograme sunt apreciate de profesori drept dezirabile, însă utopice în condițiile economice și politice actuale, costurile fiind considerate prohibitive.
„La ora asta este o utopie, pentru că noi nu avem spații și nici condiții pentru a asigura masa și programul de pregătire și supraveghere a copiilor după orele de curs“, „Ar fi bună o masă caldă, dar e imposibil, pentru că nu sunt condiții“, „Ar fi bun un asemenea serviciu, ca să știm că elevii își fac temele, îi putem supraveghea, însă nu sunt condiții“, au susținut majoritatea directorilor și profesorilor intervievați.
În consecință, deși programul „Cornul și laptele“ este considerat a fi perfectibil și necesar a fi perfecționat, acesta reprezintă un drept câștigat de o categorie socială, cea a copiilor, cu o capacitate redusă de a câștiga drepturi sociale, care nu votează și nu face greve și care în România continuă să fie una dintre categoriile sociale considerate drept cele mai legitime a avea anumite drepturi și cele mai defavorizate în a le și căpăta, se arată în studiu.
Din analiza realizată în cadrul evaluării programului a reieșit, prin urmare, ca o concluzie generală, oportunitatea continuării derulării acestui program, în condițiile eficientizării sale, pe câteva direcții de acțiune prioritare, precum facilitarea dialogului instituțional direct între furnizori și beneficiari, dialog care în acest moment este practic imposibil de realizat, și sprijinirea firmelor mai mici, din industria alimentară locală, care în prezent au puține șanse în competiția cu firmele mari, ce acționează la nivel național.
Programul „Cornul și laptele“ a fost introdus în școli începând cu anul 2002, media beneficiarilor fiind de peste două milioane de copii anual.