Expunerea la fumatul pasiv s-a redus în România, dar rămâne ridicată la locul de muncă

Expunerea la fumatul pasiv a scăzut sensibil în ultimii trei ani în locurile în care se consumă băuturi alcoolice și ceva mai accentuat în cele de alimentație publică din România, dar procentul românilor care afirmă că au de suferit din cauza acestui viciu la locul de muncă este unul dintre cele mai mari din statele UE, indică un document de lucru al Comisiei Europene (CE) utilizat la redactarea unui raport privind situația la zi din domeniu, dat publicității vineri la Bruxelles și citat de Agerpres.

Conform documentului de lucru al CE, în România expunerea la fumatul pasiv a scăzut între 2009 și 2012 în locurile în care se consumă băuturi alcoolice, dar continuă să se mențină la un nivel de peste 80%. Din acest punct de vedere, România este depășită în Uniunea Europeană doar de Bulgaria și Grecia, cu peste 90% grad de expunere, dar și de Luxemburg (circa 85%), în condițiile în care în aceste ultime două state acesta a crescut în ultimii trei ani.

Situația României este una mai bună din punctul de vedere al expunerii la fumatul pasiv în locurile de alimentație publică, unde gradul de expunere a scăzut sub 60% în 2012, țara noastră fiind depășită în clasament de Cehia (peste 60%), Bulgaria și Grecia, cu peste 80% fiecare. La polul opus se situează state ca Belgia, Spania, Olanda sau Polonia, cu un grad de expunere la fumatul pasiv de sub 10%, care au înregistrat progrese semnificative din acest punct de vedere în ultimii trei ani.

În ceea ce privește protecția la locul de muncă, aproape 15% dintre români, în scădere sensibilă față de 2009, au afirmat în 2012 că sunt expuși fumatului pasiv mai mult de o oră pe zi, locul al treilea în UE la criteriul respectiv. Situația cea mai gravă din acest punct de vedere o are Grecia, cu 25% dintre respondenți afirmând că se confruntă cu această situație la locul de muncă și apoi Cipru, cu aproape 20% dintre salariați declarând că au de suferit din cauza fumatului pasiv mai mult de oră pe zi.

Situația este diferită la domiciliu, unde 35,4% dintre români afirmă că sunt expuși efectelor nocive ale fumului de țigară, un procent totuși mai mic decât cele din Ungaria (44%), Polonia (44,2%) sau Suedia (76%).

La nivel general, apreciază raportul CE, protecția împotriva fumatului pasiv s-a ameliorat considerabil în UE, în condițiile în care, în 2012, 28% dintre europeni au fost expuși fumatului pasiv în baruri, față de 46% în 2009.

Documentul se bazează pe rapoartele individuale elaborate de cele 27 de state membre în urma recomandării Consiliului privind mediile fără fum de tutun din 2009, care solicită guvernelor să adopte și să pună în aplicare legi pentru a-și proteja pe deplin cetățenii de expunerea la fumul de tutun în spațiile publice închise, la locul de muncă și în mijloacele de transport în comun.

Raportul infirmă preocupările legate de impactul negativ al interdicției de a fuma asupra veniturilor barurilor și restaurantelor, arătând că impactul economic a fost limitat, neutru și chiar pozitiv de-a lungul timpului. De asemenea, raportul ilustrează faptul că unele state membre au rămas în urmă în ceea ce privește adoptarea unor legi cuprinzătoare referitoare la protejarea sănătății populației și în ceea ce privește aplicarea legilor în domeniu.

Documentul notează că deși toate statele membre notează că au adoptat măsuri pentru a-și proteja cetățenii de expunerea la fumul de tutun, punerea în aplicare a legislației pare a fi o problemă în unele țări. În special s-a dovedit a fi dificil de pus în aplicare legislația cu derogări, respectiv privitoare la fumatul în spații special amenajate.

Belgia, Spania și Polonia sunt exemple de țări în care, într-o perioadă scurtă de timp, adoptarea unei legislații cuprinzătoare a dus la scăderi foarte semnificative ale ratelor de expunere, notează raportul.