După 1989, datorită deschiderii granițelor care separau Estul de Vest, populația Romåniei a început să aibă acces la tehnologii noi, așadar la informații noi. Apogeul acestei dezvoltări în metodele de informare a fost prin crearea Internetului, care astăzi facilitează aproape 7 miliarde de oameni din fiecare colț al lumii cu informație de la un nemăsurabil număr de surse. În același timp, cu cåt devin mai multe aspecte ale societății centralizate în jurul tehnologiei informatice, ca de exemplu activitatea bancară sau guvernamentală, și mai ales cum aceasta creează o rețea mondială prin care majoritatea dispozitivelor pot comunica între ele, nu e de mirare că au apărut cei denumiți „hackeri“.
Dacă aveți acces la Internet, sigur ați auzit de acești „hackeri“, probabil în contextul de furt sau fraudă prin ilegală penetrare a unui sistem protejat, dar nu este acesta ce definiește un hacker. Conform „glosarul utilizatorului de internet“, un hacker este o persoană căreia îi face plăcere să aibă o înțelegere intimă cu privire la funcționarea internă a unui sistem, în special al calculatoarelor. Așadar, acești hackeri pot fi nu numai spărgători de coduri și hoți de informație privată, dar și parte din cei ce aleg să acumuleze cunoștințe în legătură cu sistemele de informatică, pentru a le folosi împreună cu creativitatea și imaginația în scopul de a avansa abilitățile tehnologiei.
Pe de o parte, sunt cei precum Adrian Florin Fechete, un romån care a devenit liderul unui grup de infractori ce operau din SUA. Fechete a fost condamnat la 27 de ani de închisoare în America în 2008 pentru ce pare a fi una din cele mai spectaculoase înșelăciuni pe Internet, în care este estimat că ar fi procurat 5 milioane de dolari prin fraude prin intermediul site-ului E-bay. Pe de altă parte, mai sunt și cei precum Victor Faur, ce a cåștigat o faimă internațională ca hacker prin abilitatea sa de se a infiltra în sistemele NASA, US Navy (Marina Americană), US Departament of Energy, Jet Propulsion Laboratory și Goddard Space Flight Center, lăsåndu-le și mesaje cu sfaturi despre cum și-ar putea îmbunătăți sistemele de securitate. Acesta este investigat în stare de libertate timp de patru ani, și chiar dacă este găsit vinovat, riscând să fie închis, dar și să aibă de plătit 240.000 de dolari, Faur a declarat că nu a cauzat nicio pagubă ci doar a dorit să le arate unde aveau probleme de securitate, așadar nu consideră că merită să plătescă suma propusă și că e pregătit să treacă banii sub alte nume dacă este găsit vinovat.
Pe plan mondial, există și cei care au avansat în cariera de programatori ca urmare a spargerii de coduri. George Hotz, un expert al IT-ului din New Jersey, a fost primul hacker în sistemul de operare al iPhone-ului, dar și al Playstation 3, dåndu-le voie să folosească alte funcțiuni neautorizate. Ca urmare, Hotz a fost menționat în nenumărate articole și din 9 mai 2011 a început să lucreze ca developer la Facebook. Cam aceeași soartă a avut și Adrian Lamo, car,e după ce a fost condamnat la 6 luni detenție și plata a 65.000 de dolari pentru infiltrarea bazelor de date „New York Times“, Yahoo! și Microsoft, este speculat că a fost rugat să participe împreună cu FBI și NSA la un proiect secret guvernamental. Gary McKinnon, un englez care a reușit să acceseze informațiile secrete și ascunse din serverele din Pentagon în SUA de frică că ascund informații despre extratereștri, încă se luptă pentru a nu fi extrădat și judecat în SUA. Chiar și așa, a primit enorm de mult sprijin din partea multor oameni care nu consideră că este vinovat, inclusiv din partea diverselor partide din Anglia și chiar și David Gilmour de la trupa Pink Floyd a lansat single-ul „Chicago-change the world“ în onoarea sa.
Cånd vezi din ce în ce mai mulți hackeri că devin publici și că primesc recunoștiința mondială, nu te-ai gåndi ca s-ar întåmpla ceva rău dacă încerci să îi imiți, mai ales dacă nu faci niciun rău. Acesta nu a fost cazul în investigarea lui Vlad Duiculescu, cunoscut și sub numele de „Vlădutz“, care a fost reținut din 17 aprilie 2008 pånă în 21 ianuarie 2010 în arest preventiv pentru penetrarea neautorizată în sistemele E-bay. Chiar și dacă există competiții internaționale de hackeri, ca de exemplu „Yahoo! Open Hack Bucharest“, care se străduie să creeze programe folositoare pentru societate, sunt și cei, ca Vlădutz, care doresc să intre direct în lumea hackerilor internaționali și așa aleg să imite pe modelele lor în speranța că abilitatea lor va fi recunoscută. Întrebarea la cum e mai bine să procedezi pentru a te lansa în lumea de hackeri este discutabilă, dar adevărul este că societatea ar trebui să recunoască un talent cånd este găsit și să-l faciliteze în speranța că acest talent va deveni un motor care ajută la dezvoltarea societății într-o direcție cooperativă în care toți pot contribui cum știu ei mai bine.
Alexandru Vlad
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info



















